Cererea vine în contextul în care Executivul a instituit starea de alertă la 31 iulie, printr-o hotărâre pentru gestionarea efectelor generate de scăderea producției de energie electrică, iar sindicaliștii avertizează că, în lipsa unei astfel de reglementări, acest instrument riscă să rămână la discreția Guvernului, cu garanții constituționale restrânse și un control democratic fragil.
„În lipsa unei astfel de reglementări, instituirea stării de alertă riscă să rămână un instrument aflat la discreția Guvernului, care, printr-o justificare excepțională, să dobândească prerogative asupra drepturilor și libertăților cetățenilor acestei țări, cu garanții constituționale restrânse și cu un control democratic fragil”, afirmă liderii BNS într-un comunicat.
Starea de alertă, o măsură excepțională devenită instrument discreționar
BNS reamintește că starea de alertă a fost instituită pentru prima dată în 2020, în timpul Guvernului Orban, în perioada pandemiei, și a durat aproape doi ani, fiind prelungită succesiv prin hotărâri de Guvern. Deși Legea nr. 55/2020 definește starea de alertă ca un răspuns la o situație de urgență de amploare, sindicaliștii atrag atenția că aceasta nu este prevăzută în Constituția României, care reglementează explicit doar starea de asediu și starea de urgență.
„Constituția României reglementează explicit starea de asediu și starea de urgență, însă nu consacră distinct instituția stării de alertă. Totuși, în baza Legii nr. 55/2020 se pot restrânge drepturi și libertăți cu ușurință pentru cetățenii României”, precizează BNS.
Sindicaliștii subliniază că, spre deosebire de starea de urgență, instituirea stării de alertă nu este supusă aprobării prealabile a Parlamentului, limitând rolul acestuia și făcând cu atât mai important exercitarea controlului parlamentar asupra Guvernului.
Ce propune BNS
BNS solicită revizuirea cadrului legal prin care se poate institui starea de alertă, astfel încât să fie introdusă expres în Constituție, alături de celelalte măsuri excepționale prevăzute la art. 93. Modificările ar trebui să stabilească la nivel constituțional:
- condițiile în care poate fi declarată și menținută starea de alertă;
- autoritatea competentă să o instituie și să o prelungească;
- durata și limitele acesteia;
- limitele competenței Guvernului;
- controlul parlamentar asupra măsurilor adoptate;
- limitele în care pot fi restrânse unele drepturi și libertăți;
- protejarea drepturilor salariaților și a dialogului social;
- obligația autorităților de a fundamenta și motiva măsurile adoptate;
- mecanismele de încetare a stării de alertă și de revenire la regimul normal de guvernare.
Un apel la dezbatere publică și referendum
BNS consideră că o astfel de modificare nu trebuie făcută „în spatele ușilor închise” și nici tratată ca o simplă intervenție tehnică. Sindicaliștii cer președintelui și Guvernului să își asume public inițierea procesului de revizuire a Constituției și organizarea unui referendum național.
„Solicităm Președintelui României și Guvernului să înceapă de îndată consultările cu partenerii sociali, societatea civilă, mediul academic și specialiștii în drept constituțional și să pună în dezbatere publică un proiect de revizuire a Constituției privind regimul stării de alertă. BNS consideră că România trebuie să poarte această discuție înainte de următoarea criză, nu după declanșarea ei!”, concluzionează liderii BNS.
