Spitalele Covid și centrele de carantină, considerate "locuri de detenție". Explicațiile Avocatului Poporului
Avocatul Poporului explică, într-un comunicat, decizia ca spitalele din România să fie monitorizate ”împotriva torturii şi a pedepselor şi tratamentelor inumane”.
Explicațiile vin în contextul în care Avocatul Poporului a trimis spitalelor o înştiinţare potrivit căreia sunt monitorizate ”împotriva torturii şi a pedepselor şi tratamentelor inumane şi degradante şi a exercitării fără discriminare a drepturilor şi libertărtăţilor fundamentale”, iar ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, și secretarul de state Raed Arafat s-au arătat contrariați de o astfel de monitorizare.
Spitalele și centrele de carantină, considerate locuri de detenție
Într-un comunicat dat publicității joi, Avocatul Poporului vine cu precizări referitoare la activitatea Mecanismului Național de Prevenire, susținând că "orice loc în care persoana este lipsită de libertate, de unde nu poate să plece prin voința proprie, este considerat loc de detenție".
În comunicat se previzează că, ținând cont de această definiție, spitalele Covid și centrele de carantină, unde zeci de mii de români au fost ținuți de la declanșarea pandemiei de coronavirus, pot fi considerate "loc de detenție".
"În aplicarea mandatului său constituțional, Instituția Avocatul Poporului, prin Domeniul privind prevenirea torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante în locurile de detenţie, îndeplinește încă din anul 2014, atribuții specifice de Mecanism Naţional de Prevenire, în conformitate cu legislația română. În accepțiunea legislației internaţionale și interne, orice loc în care persoana este lipsită de libertate, de unde nu poate să plece prin voința proprie, este considerat loc de detenție, iar prin Mecanismul Național de Prevenire se urmărește respectarea drepturilor și demnității persoanelor aflate în acele locuri", se arată în comunicat.
Potrivit unui Protocolul opţional, adoptat la New York la 18 decembrie 2002, la Convenția împotriva torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante,și ratificat de legislația românească, sunt locuri de detenţie sau, după caz, locuri în care instituţia Avocatul Poporului îşi exercită atribuţiile privind prevenirea torturii și a tratamentelor rele sau degradante, următoarele:
a) penitenciarele, inclusiv penitenciarele-spital;
b) centrele educative, centrele de detenţie;
c) centrele de reţinere şi arestare preventivă;
d) serviciile de tip rezidenţial pentru minorii care au săvârșit fapte penale şi nu răspund penal;
e) spitalele de psihiatrie şi pentru măsuri de siguranţă, spitalele de psihiatrie;
f) centrele de tranzit;
g) centrele de cazare a străinilor luaţi în custodie publică, aflate în subordinea şi administrarea Inspectoratului General pentru Imigrări;
h) centrele speciale de primire şi cazare a solicitanţilor de azil aflate în subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări, având regimul juridic al zonei de tranzit;
i) centrele în care se acordă servicii de asistenţă pentru consumatorii de droguri, în regim închis;
j) orice alt loc care îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (1) sau face parte din sistemul de sănătate sau sistemul de asistenţă socială.
Avocatul Poporului: Persoanele internate în spitalele Covid nu au posibilitatea părăsirii acestora
Avocatul Poporului amintește autorităților, publicului și presei, că în anii 2014 și 2016 în România au avut loc misiuni de evaluare ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii, respectiv ale Subcomitetului pentru Prevenirea Torturii, în cadrul cărora au fost vizitate, între altele, spitale, centre de plasament etc.
"Mai mult decât atât, în februarie 2020, chiar Subcomitetul Naţiunilor Unite pentru Prevenirea Torturii - SPT a menționat că: orice loc în care o persoană este ținută în carantină și pe care nu este liberă să îl părăsească, este loc de detenție, conform art. 4 din Protocolul Opțional. În contextul actual, trebuie avut în vedere faptul că persoanele internate în spitalele Covid nu au posibilitatea părăsirii acestora decât în baza deciziei unei autorități. Mai mult decât atât, în aceste spitale sunt internați atât pacienți simptomatici, dar și asimptomatici și suspecți de Covid, aceștia neavând posibilitatea refuzului internării", se mai arată în comunicat.
Avocatul Poporului menționează, pe de altă parte, că "nici centrele de plasament pentru copii, nici căminele de bătrâni, nici chiar penitenciarele, nu sunt locuri de tortură", dar legislaţia europeană care se aplică categoric tuturor statelor europene se referă la prevenirea torturii și tratamentelor inumane sau degradante în acele locuri în care persoanele sunt lipsite de libertate, în sensul în care nu pot părăsi acele locuri prin voința proprie. În mod similar, legislația elaborată în cadrul ONU are aceleași cerințe. Transparența administrării acestor locuri este esențială pentru a ne asigura că persoanelor aflate acolo li se respectă drepturile și demnitatea umană.
"În Europa există 46 țări în care sunt organizate și funcționale Mecanisme Naționale de Prevenire, care au același tip de competențe, dintre care amintim: Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Olanda, Muntenegru, Polonia, Serbia, Spania, Suedia, Marea Britanie etc. În baza mandatului și în aplicarea acestuia, MNP are obligația să monitorizeze tratamentul aplicat oricărei persoane aflate în locurile de detenție, iar prin activitatea de monitorizare se dorește asigurarea că persoanelor internate le sunt respectate drepturile fundamentale, dar și demnitatea. În activitatea noastră de monitorizare am solicitat mai multe informații și documente și am solicitat ca pacienţii să fie informați cu privire la desfășurarea monitorizării spitalului de către Avocatul Poporului, dar și cu privire la posibilitatea de a accesa și completa on line un chestionar întocmit de instituţia noastră", se mai arată în comunicat.
Etichete: avocatul poporului, explicatii,
Dată publicare:
