Spaniolii sunt revoltați de prezența vizitatorilor străini și încearcă să scape de ei. „Pute a turiști”
De la Insulele Baleare la Insulele Canare, trecând prin Barcelona şi Malaga, mişcările anti-turistice se înmulţesc în Spania, a doua destinaţie din lume.
Astfel, autorităţile se simt obligate să ia măsuri pentru a concilia bunăstarea locuitorilor cu un sector economic crucial, relatează AFP.
„Insulele Canare nu mai suportă": sub acest slogan, un apel la manifestaţii a fost lansat sâmbătă pe insulele acestui arhipelag din largul coastei de nord-vest a Africii, apreciat pentru peisajele sale vulcanice şi soarele constant. Scopul este de a opri construcţia a două complexuri hoteliere în Tenerife, insula principală a arhipelagului, şi de a se asigura că locuitorii şi mediul înconjurător contează mai mult în faţa a ceea ce este considerat a fi un boom necontrolat al turismului.
„Insulele noastre sunt o comoară care trebuie apărată", afirmă „Canarias se agota" ("Insulele Canare sunt epuizate"), colectivul din spatele acestei mişcări. Unii dintre membri au intrat săptămâna trecută în greva foamei pentru a pune presiune asupra autorităţilor.
Anul trecut, Insulele Canare au primit 16 milioane de vizitatori, de şapte ori mai mulţi decât cei 2,2 milioane de locuitori. Este un bilanţ extrem de ridicat, având în vedere "resursele" locale, spune Victor Martin, purtătorul de cuvânt al ONG-ului, care denunţă "o evoluţie sinucigaşă".
„Duceți-vă acasă”
Această furie nu este izolată, deoarece mai multe mişcări "anti-turistice", care se bucură de popularitate pe reţelele sociale, au apărut în ultimele săptămâni şi în alte părţi ale ţării.
La Malaga, centrul turismului "sol y playa" (soare şi plajă) din Andaluzia (sud), autocolante cu sloganuri neprietenoase au fost lipite pe pereţii şi uşile unităţilor de cazare turistică ("Aici a fost casa mea", "Pute a turişti", "Duceţi-vă acasă"...).
Aceeaşi stare de spirit este valabilă şi pentru Barcelona şi Insulele Baleare, unde activiştii au montat panouri false la intrarea pe anumite plaje, avertizând, în limba engleză, asupra riscului de "căderi de pietre" sau de înţepături de "meduze periculoase", cu scopul de a speria vizitatorii.
????Canarias se agota de que exploten su tierra y a sus gentes #Canariasseagota de un modelo turístico que nos engulle y empobrece#CanariasTieneUnLimite y ese limite ha llegado, ¡toca bregar unides y exigir el cambio! pic.twitter.com/ICE0BtuezN
— Lorello (@lorellodt) April 11, 2024
Printre nemulţumirile prezentate de locuitori se numără presiunea imobiliară, proliferarea chiriilor turistice obligându-i pe mulţi dintre aceştia să părăsească centrele oraşelor, precum şi poluarea fonică şi de mediu.
În Catalonia, care se confruntă de trei ani cu o secetă istorică, presiunea exercitată asupra rezervelor de apă de către hotelurile de pe Costa Brava provoacă iritare, chiar dacă autorităţile au plasat aproape întreaga regiune sub stare de urgenţă la începutul lunii februarie.
Conştient de "dezgustul social" provocat de supraaglomerare, José Luis Zoreda, vicepreşedintele organizaţiei patronale Exceltur, a dat asigurări presei că sectorul "nu are plăcerea de a bate recorduri" în ceea ce priveşte numărul de vizitatori şi, în schimb, a cerut marţi ca sectorul să "bată recordul de satisfacţie a publicului", astfel încât "populaţia (să fie) mult mai binevoitoare faţă de afacerea (lor) decât a fost până acum".
12,8% din PIB
Încă din anii 2010, localnicii s-au mobiliat împotriva turismului excesiv, în special în Barcelona. Dar, după pauza provocată de Covid-19, exasperarea pare să fi crescut cu o treaptă, în condiţiile în care Spania a primit anul trecut un număr record de 85,1 milioane de vizitatori străini, iar turismul va bate din nou recorduri în acest an, potrivit Exceltur.
În încercarea de a evita supraaglomerarea, multe oraşe au avut diverse iniţiative, cum ar fi San Sebastian din Ţara Bascilor (nord), care a decis la sfârşitul lunii martie să limiteze grupurile de turişti în centrul oraşului său la 25 de persoane, după ce a interzis utilizarea difuzoarelor în timpul vizitelor ghidate.
La sfârşitul lunii martie, Sevilia (sud) a anunţat că ar putea cere nerezidenţilor să plătească pentru accesul în celebra sa Plaza de España.
Barcelona, la rândul său, a decis să elimine de pe Google Maps un traseu de autobuz popular printre turişti pentru a-l reda rezidenţilor locali.
Pentru autorităţi, însă, aceste decizii nu sunt deloc uşoare. În Spania, turismul reprezintă 12,8 % din PIB şi 12,6 % din locurile de muncă: nenumărate familii depind de acest sector, iar îndepărtarea ţării de tradiţia sa de gazdă primitoare ar fi un sfat prost.
Consecinţele turismului excesiv asupra pieţei imobiliare impun „luarea de măsuri pentru a limita numărul de apartamente turistice", dar guvernul este, de asemenea, "conştient de importanţa sectorului turistic", a declarat duminică ministrul locuinţelor, Isabel Rodríguez, care a apărat o abordare echilibrată într-un interviu acordat cotidianului El País.
