Soțul unei învățătoare și tatăl a 3 copii. Cum a fost prins bărbatul care a violat o fată de 8 ani într-un parc din Cluj
România are peste 65.000 de agresori sexuali. Toţi sunt în evidenţa Poliţiei Române şi sunt înregistraţi în Registrul Naţional al persoanelor care au comis infracţiuni sexuale.
Baza de date a poliţiei este funcţională de o lună şi a fost creată tocmai pe a-i supraveghea mai bine pe cei care ar putea recidiva. Ei au obligaţia să se prezinte la poliţie o dată la 3 luni, în caz contrar riscă până la 2 ani de închisoare.
Viol, agresiune sexuală, act sexual cu un minor, proxenetism, pornografie infantilă, trafic de persoane - sunt câteva dintre cele 17 infracţiuni sexuale de care au fost acuzaţi peste 65.000 de indivizi care se plimba acum liberi, printre noi, dar care oricând ar putea recidiva.
Aşa s-a întâmplat şi cu un bărbat de 46 de ani din Cluj Napoca. A fost condamnat pentru că în 2014 a pipăit în toaleta şcolii trei eleve de 6 ani. A ieşit din închisoare, iar luna trecută a violat o copilă de 8 ani în parcul din oraş. O femeie l-a surprins şi l-a fotografiat de departe. Poliţiştii au comparat imaginea cu cele din Registrul naţional al agresorilor sexuali, care le-a generat apoi toate datele de care aveau nevoie pentru a-l prinde pe suspect: un individ aparent normal, soţul unei învăţătoare şi tatăl a trei copiii.
Individul de la Cluj este unul dintre cei peste 65.000 de români acuzaţi de infracţiuni sexuale, dar care se afla în libertate pentru că îşi ispăşise pedeapsa. Fotografia lui, amprentele şi ADN-ul au fost însă înregistrate într-o bază de date automatizată, care i-a ajutat pe poliţişti să ajungă într-un timp foarte scurt la suspect şi să-l reţină.
Agresorii sunt acum obligaţi să se prezinte la poliţie o dată la fiecare trei luni.
Poliţiştii din toată ţara au primit dosarele electronice ale agresorilor sexuali pe care trebuie să-i supravegheze şi să-i monitorizeze periodic. Aceşti indivizi trebuie să le spună poliţiştilor inclusiv dacă în ultimele 3 luni au mers în locuri frecventate de copii: şcoli, tabere, locuri de joacă.
Sistemul abia a devenit funcţional şi mai durează câteva luni până când zecile de mii de agresori vor ajunge la poliţie unde sunt obligaţi să ofere toate datele despre ce fac în prezent şi -acolo unde nu există deja - probe ADN.
O miză importantă a acestui registru este şi adunarea de informaţii esenţiale - cum ar fi ADN-ul , care să-i ajute pe poliţişti să rezolve cazuri de vechi de violuri şi agresiuni sexuale rămase cu autori necunoscuţi.
