Vor fi scufundate două barje împreună și la distanță de câteva sute de metri în amonte, alte două vineri dimineață. În acest moment se fac ultimele măsurători pentru poziționarea exactă a celor două diguri artificiale care vor fi create, astfel, cu ajutorul barjelor. 

După o zi de analize și inspecții, autoritățile au ales soluția pentru scufundarea celor patru barje încărcate cu rocă pentru devierea cursului Dunării pe vechiul său braț. 

Sorin Rîndașu - director adjunct Administrația Națională Apele Române: „S-au combinat două propuneri de soluții vor fi două barje în amplasamentul, unde vedeți în momentul de față barca, la circa 500 de metri de intrarea în brațul Bala - acestea vor fi scufundate în cursul zilei de astăzi și în cursul zilei de mâine vom continua cu cele două barje care vor fi amplasate mai în amonte cumva oblic față de direcția de curgere a curentului”.

Mai întâi vor fi scufundare două barje, iar celelalte două vor fi lăsate în albia Dunării la o distanță de 300 de metri în amonte vineri dimineață. 

Corespondent Știrile PRO TV: „Pentru scufundarea controlată și în condiții de maximă siguranță a fiecăreia dintre cele patru barje, experții au calculat un volum necesar de apă cu care s-au inundat camerele etanș ale navelor de câteva mii de metri cubi. Oricum spun specialiștii - procesul este reversibil, dacă vreodată va fi cazul. Practic, cu ajutorul unor motopompe apa va fi scoasă din barje , iar acestea vor reveni liniștit la suprafață”.

Sorin Rîndașu - director adjunct Administrația Națională Apele Române: „Efectele vor fi puțin mai mici dar vor fi - este speranța cea mai mare. Partea cu barje care vor fi încărcate cu piatră să le stabilizeze”.

Între timp, nivelul Dunării a scăzut în ultimele 24 de ore cu 2 cm, iar la Cernavodă debitul a ajuns la 300 de metri cubi. Însă la confluența dintre brațul Bala și brațul vechi al Dunării sunt încă probleme de siguranță pentru toți cei implicați în operațiune. 

Directorul Centralei Nucleare de la Cernavodă susține că reactorul 2 mai poate funcționa cel mult șase zile, iar scufundarea barjelor ar putea prelungi cu câteva zile această perioadă.

Ilie Bolojan, premierul României: „În această perioadă, obiectivul este așa cum am spus să menținem toate grupurile care pot produce energie în funcționare - cel mai important grup - pe care îl avem astăzi și care are o situație de funcționare la limită - este cel de la Cernavodă, grupul 2, care produce 650 de megawatti”.

Între timp, a continuat și dragajul brațului vechi al Dunării. Însă nivelul fluviului rămâne extrem de scăzut.  

Între Cetate și Maglavit, Dunărea s-a retras și 200 de metri de la mal. În doar câteva zile fâșii mari de pământ au apărut în locul apei, iar localnicii spun că în unele locuri se poate trece cu piciorul spre Bulgaria. 

Corespondent Știrile PRO TV: „După o întreagă dezbatere privind soluția tehnică finală, acceptată de toți specialiștii implicați, s-a luat decizia ca primele două barje să fie scufundate în această seară și s-au făcut și ultimele măsurători pentru a se asigura condiții sigure în această operațiune, ba chiar zona cu pricina, undeva la 500m distanță de brațul Bala. S-au creat și două balize, pentru ca nu mai puțin de trei comandanți de împingătoare să alinieze rând pe rând aceste barje. Doar că din rațiuni de siguranță, această operațiune de scufundare a primelor două barje a fost amânată pentru mâine dimineață. Toată lumea trebuie să fie în siguranță, așa că barjele care așteaptă încărcate la mal vor fi remorcate. Mâine dimineață, la prima oră, vor fi aliniate, iar apoi, cu ajutorul unor pompe aduse de pompieri, se va face inundarea propriu-zisă a camerelor etanșe și scufundarea propriu-zisă.

Iar apoi, la distanță de 500m, cealaltă pereche de barje va realiza acest cuplu de baraje artificiale, menit să redirecționeze practic cursul Dunării pe vechiul său braț, pentru a asigura necesarul de apă la centrala nucleară de la Cernavodă. Așadar, întreaga operațiune amânată pentru mâine ar putea duce în sfârșit la finalizarea unor așteptări atât de relevante în economia rezolvării acestei crize climatice”.