Situaţie revoltătoare în Delta Dunării. S-au emis de 6 ori mai multe permise de pescuit decât era recomandat

Surpinzator este şi faptul că nu se cunoaşte cantitatea de pe;te capturată de cei care au primit autorizaţiile. Pe de altă parte, perioada de prohibiţie la sturion - cel mai valoros peste al Dunării – expiră peste câteva săptămâni, iar ecolologistii au cerut extinderea ei cu încă 5 ani.

Delta Dunării este singura deltă din lume declarată rezervaţie a biosferei, sub egida UNESCO. 133 de specii de peşti trăiesc în apele de aici. Sturionii sunt cei mai valoroşi. Caviarul pe care îl produc îi transformă într-una dintre cele mai braconate specii de la noi.

În maşina a doi bărbaţi din Tulcea, Garda de Coastă a găsit la un control nu mai puţin de 30 de kilograme de puiet de sturioni, în aprilie, anul trecut. În apele Dunării, păstruga şi nisetrul, căutaţi pentru icrele lor negre, sunt pe cale de dispariţie. La aceşti peşti este prohibiţie. La restul speciilor, Administraţia Rezervaţiei Delta Dunării, care ar trebui să protejeze locul, a dat liber la pescuit.

În 2019, de pildă, au fost emise 185 de mii de permise, deşi Institutul Piscicol din Galaţi recomadase cel mult 30 de mii, astfel încă să asigure exploatarea durabilă a resursei acvatice vii.

Cătălin Platon, Director Executiv Romfish: "Principalul impact asupra populaţiilor piscicole din mediul natural este dat de faptul că aceste permise de pescuit recreativ sunt date cu titlu gratuit. Ceea ce intră puţin în conflict cu faptul că este vorba de un acces la o resursă publică".

Curtea de Conturi scrie într-un raport că ARBDD nu monitorizează volumul capturilor făcute de pescarii amatori şi că aceştia nu au nicio obligaţie să raporteze cât pește prind. Altfel spus, pagubele produse prin acordarea unui număr mare de permise nu pot fi măsurate.

Tudor Ionescu, Centrul de Biodiversitate Acvatică: "Cantitatea de peşte prins în baza permiselor de pescuit emise de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării nu se cunoaşte".

Ion Munteanu este guvernator al Deltei Dunării din decembrie 2019. A încercat să găsească o explicaţie pentru numărul mare de permise de pescuit.

Ion Munteanu, Guvernator ARBDD: "Explicaţia este că a fost un an şi cu aflux mare de turişti, iar pescarii împătimiţi au luat permise nu pentru un an de zile ci pentru fiecare intrare în Delta Dunării. Dorim să introducem nişte taxe de pescuit şi vom diminua la un număr rezonabil de intrări în Delta astfel încât să nu mai fim în situaţia din 2019."

Raportul Curţii de Conturi în care se vorbeşte despre nerespectarea recomandărilor Institutului Piscicol din Galaţi privind numărul maxim de permise de pescuit care pot fi eliberate a fost citit şi la Ministerul Agricultirii.
Autorităţile consideră că administraţia rezervaţiei nu a greşit.

Gheorghe Ştefan, Secretar de Stat în Ministerul Agriculturii: "Treizeci de mii de permise, sincer să fiu, mi se pare sub limita de sustenabilitate a resursei acvatice vii din Deltă. Niciodată nu s-au emis doar 30 de mii de permise de pescuit."

Neculai Patrice, reprezentant al Institutului Piscicol Galaţi: "Cercetarea, practic, e un consilier ştiinţific, câteodată poate mai puţin comod".

Perioada de prohibiţie la sturioni, în România, expira pe 20 aprilie. Ministerele Mediului şi Agriculturii au anunţat că vor da un ordin pentru că măsură să rămână în vigoare încă 5 ani.

În ultimii ani, Dunărea a fost populată cu aproape 650 de mii de puieţi de sturioni. Toţi au fost microcipati şi urmăriţi. Dar rezultatele nu se pot vedea acum. Sturionii au un ritm de creştere lent iar femelele ajung la maturitate sexuală între 5 şi 20 de ani, în funcţie de specie. Intervalele la care depun icre sunt între 3 şi 5 ani.

Articol recomandat de sport.ro

Moscova exultă după lovitura de proporții primită de Polonia