Sistemul mixt de muncă ar putea fi adoptat în 2021. Ce presupune munca de acasă combinată cu cea de la birou

×
Codul embed a fost copiat

Birourile multor companii altădată pline până la refuz vor şi în 2021 etaje goale. Cel puţin în prima jumătate a anului, până când vaccinul anti-COVID va fi disponibil pentru toată populaţia, majoritatea angajaţilor vor continua să lucreze de acasă.

Ulterior, revenirea va fi treptată şi voluntară, iar în multe locuri în sistem mixt. Cu munca de acasă, în unele zile, şi şedinţe pentru proiecte, la birou în altele.

Cei 250 de angajaţi ai acestei firme de consultanţă financiară, situată în nordul Capitalei, vor continua să lucreze în mare parte de acasă şi anul viitor. Revenirea la birou va fi la cerere şi doar pentru persoanele care nu îşi pot desfăşura activitatea din propria locuinţă.

Ella Chilea, partener audit firmă de consultanță financiară: „Am decis extinderea spaţiului biroului nostru, astfel încât colegii, dacă doresc să vină la birou, să se simtă în siguranţă şi să putem asigura toate condiţiile necesare impuse de pandemie.”

La fel vor sta lucrurile şi pentru salariaţii unei companii din industria tehnologiei. O decizie privind reluarea activităţii la sediul firmei se va lua abia după ce vaccinul anti-COVID va fi accesibil tuturor.

Citește și
Angajat Coc-Cola
Coca-Cola a anunțat disponibilizări masive. Desfiinţează 2.200 de locuri de muncă la nivel global

Adriana Ionas, firma de tehnologie şi marketing afiliat: „Imediat ce vaccinul va fi disponibil pentru persoanele ca noi, vom reevalua un pic acest lucru şi vom începe să revenim la serviciu, probabil nu la fel ca înainte de pandemie, când veneam cu toţii.”

De altfel, reprezentanţii companiilor spun că pandemia va schimba şi pe termen lung modul de lucru în multe domenii.

Potrivit datelor, cel puţin 30% dintre angajaţi vor lucra de acasă mai mult de jumătate din timp. Suprafețele efective dedicate lucrului vor scădea cu peste 20 de procente, iar biroul companiei va fi unul comun şi doar pentru anumiţi angajaţi.

Practic, biroul devine un spaţiu exclusivist, dedicat oamenilor care inovează şi creează valoare şi mai puţin pentru munca individuală, care poate fi realizată la distanţă. Cât despre sălile mari de conferinţă, acestea vor fi înlocuite cu spaţii generoase de relaxare şi discuţii informale.

Alexandra Micu, specialist resurse umane: „A crescut mult cererea pentru hub-uri, pentru spaţii mai flexibile, şi atunci va fi destul de diferită noua realitate a muncii.”

O provocare, spun specialiştii în resurse umane, va rămâne motivarea şi productivitatea angajaţilor în noile condiţii de lucru.
Iar astfel de schimbări vor avea loc la nivel internaţional. Un studiu realizat în 18 ţări, pe un eşantion de peste 8.000 de angajaţi, a arătat că aproximativ 75% dintre ei nu vor să mai lucreze în aceleaşi condiţii în care o făceau înainte de pandemie.

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
România, pe ultimul loc din Europa la competențele digitale. Generația viitoare riscă să-și găsească greu de lucru
România, pe ultimul loc din Europa la competențele digitale. Generația viitoare riscă să-și găsească greu de lucru

400.000 de elevi nu au internet acasă anunță Ministerul Educației. Din această cauză, România riscă să aibă o generație de tineri fără competențe digitale, care își vor găsi cu greu un loc de muncă, într-o lume complet tehnologizată.

Coca-Cola a anunțat disponibilizări masive. Desfiinţează 2.200 de locuri de muncă la nivel global
Coca-Cola a anunțat disponibilizări masive. Desfiinţează 2.200 de locuri de muncă la nivel global

Coca-Cola va desfiinţa 2.200 de locuri de muncă la nivel global, dintre care 1.200 în Statele Unite, în condiţiile în care pandemia de Covid-19 obligă cel mai mare producător de băuturi răcoritoare din lume să accelereze un program de restructurare.

Studiu: Reducerea impozitelor pentru bogați nu creează locuri de muncă și nu duce la creștere economică
Studiu: Reducerea impozitelor pentru bogați nu creează locuri de muncă și nu duce la creștere economică

Reformele care reduc impozitele pentru cei mai bogaţi au ca rezultat o creştere a inegalităţilor fără a stimula economia, arată un studiu al universităţilor britanice LSE şi King's College London.

Recomandări
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție

Începe o săptămână de foc pentru partidele pro-europene care negociază formarea noului Guvern. Liderii PSD, PNL, USR și UDMR se vor reuni pentru a discuta despre programul comun de guvernare, pe baza datelor din buget.

Horațiu Potra, adus la sediul IGPR pentru percheziții informatice. Fostul membru al Legiunii Străine, neînsoțit de avocat
Horațiu Potra, adus la sediul IGPR pentru percheziții informatice. Fostul membru al Legiunii Străine, neînsoțit de avocat

Horațiu Potra a revenit, luni dimineață, la sediul Inspectoratului General al Poliției. Fostul membru al Legiunii Străine asistă și de această dată la percheziții informatice care îl vizează personal.

Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989
Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989

Ziua de 16 decembrie 1989 a rămas în istorie ca reprezentând începutul sfârşitului pentru regimul condus de Nicolae Ceauşescu.