SFANTUL ANDREI, noaptea cand apar strigoii, se fac farmece si se prezice rodnicia ogorului
Noaptea ce preceda ziua Sfantului Andrei - unul dintre apostolii lui Iisus, crestinatorul neamului romanesc- este asociata in traditia populara cu strigoi, farmece de dragoste, ghicirea ursitului si prezicerea rodniciei anului care vine.
Credinciosii il praznuiesc pe 30 noiembrie pe Sfantul Apostol Andrei, crestinatorul neamului romanesc, el fiind numit "Cel dintai chemat", intrucat a raspuns primul chemarii lui Hristos la apostolat, ziua fiind totodata Sarbatoare Bisericeasca Nationala.
Sarbatoarea Sfantului Apostol Andrei (nume care deriva din cuvantul grecesc Andreas, care inseamna "viteaz" sau "barbatesc") apare, deopotriva, pe 30 noiembrie in calendarul ortodox, romano-catolic, lutheran si anglican. In Scotia, insa, el figureaza in ziua de 9 mai, ca amintire a datei primirii unor relicve ale Sfantului Andrei.
Pe de alta parte, noaptea Sfantului Andrei este marcata de unele obiceiuri, traditii, superstitii spectaculoase, de sorginte precrestina, vizand protectia atat a oamenilor, cat si a locuintelor si animalelor lor.
In noaptea de Sfantul Andrei, hotarul dintre cele vazute si cele nevazute dispare, iar momentul este propice pentru unele practici de prospectare a viitorului.
"Andrei cap de iarna" (asa cum i se spune in Bucovina) permite producerea unei imbinari intre lucrurile malefice si cele benefice, disparand hotarul dintre ele. Astfel, in noaptea Sfantului Andrei, "umbla strigoii" sa fure "mana vacilor", "mintile oamenilor" si "rodul livezilor". Strigoii sunt spirite ale celor morti, care, din diverse motive, n-au mai ajuns pe taramul de dincolo. In aceasta noapte, aceste spirite devin periculoase, distrugatoare, aducand calamitati, boli si nefericire.
In aceste conditii, usturoiul este folosit intru apararea gospodariei - usile si ferestrele casei, grajdurile, cotetele erau unse cu usturoi zdrobit pentru a preveni patrunderea duhurilor rele sau se atarnau cununi impletite de usturoi.
Usturoiul folosit la aceste practici de aparare era de obicei "menit" cu un an inainte, tot in noaptea Sfantului Andrei. O ceremonie de "pazire" a usturoiului implica participarea fetelor si flacailor din sat, care petreceau, in vreme ce acesta capata calitatile pentru protectie.
Acest usturoi va fi folosit de-a lungul anului care va sa vie ca tratament pentru diverse boli, ca mijloc de protectie fata de duhurile malefice, precum si ca modalitate de a atrage un posibil partener de viata, a ursitului (dupa ce, in prealabil, usturoiul a fost sfintit la biserica si pastrat la icoana).
Ca mijloace de protectie fata de strigoi se mai folosesc firimituri de paine imprastiate in curte - pentru ca duhurile sa nu intre in casa dupa mancare - si candele aprinse langa icoane.
Animalelor din gospodarie li se pune in hrana busuioc sfintit si in apa agheasma. De asemenea, se descanta droburi de sare, care se ingroapa sub grajd, pentru a fi scoase la suprafata de Sfantul Gheorghe (23 aprilie), fiind folosite la hrana animalelor, tot pentru a le proteja de duhuri rele.
In noaptea Sfantului Andrei se poate prevedea cat de rodnice vor fi livezile si ogoarele. Oamenii aduc in casa crengute de visin, le pun in apa si, daca infloresc pana la Craciun, vor avea un an bogat. Un alt mijloc este semanarea de grau in mici vase sau folosirea a 12 cepe (pentru cele 12 luni ale anului) lasate in pod pana la Craciun - cele stricate sunt semn de luna ploioasa, cele incoltite sunt semn de bogatie.
Fetele care vor sa-si afle ursitul ascund sub perna busuioc sfintit, astfel incat chipul acestuia sa le apara in vis, apeleaza la "facutul cu ulcica", folosind un vas nou de lut, carbuni incinsi si incantatii magice, sau, la miezul noptii, se uita intr-un pahar cu apa "neinceputa", asezat pe cenusa, in care lasa sa cada o verigheta sfintita. In unele zone, se crede ca ursitul se poate vedea daca fata se asaza goala intre doua oglinzi, cu o lumanare in mana.
Paradoxal, in aceasta noapte, se poate apela la duhurile rele pentru a afla identitatea unor hoti sau criminali sau locul unde s-au pierdut lucruri ori oameni. Postul vreme de trei zile, lumanarile, banutii din argint, apa sfintita, intr-un cadru marcat de moarte, cimitirul satului, sunt elementele folosite in aceasta practica ritualica ce poate fi savarsita doar de persoane cu mintea puternica.
In noaptea Sfantului Andrei se crede ca lupii incep sa vorbeasca, isi pot misca gatul, devin mai sprinteni, iar oamenii care ii aud afla secrete groaznice. Plata este insa una teribila, pentru ca acesti oameni vor fi atacati de lupi si se vor transforma in varcolaci. Nici animalele nu sunt scutite de primejdie - omul nu face nimic in gospodarie, pentru ca animalele de prada sa nu-i atace vitele. Acestea pot fi insa protejate si cu ajutorul unor cruci confectionate din ceara de albine.
Pana la Craciun, femeile nu mai tes si nici nu mai torc, ca sa nu starneasca mania Maicii Domnului.
Pe de alta parte, conditiile meteorologice din noaptea Sfantului Andrei pot prevesti cum va fi iarna, care nu va fi grea, daca afara este senin si cald. In schimb, un cer intunecat, cu luna plina, ninsoare sau ploaie sunt semn de iarna cu troiene mari.
Ziua Sfantului Andrei marcheaza debutul sezonului sarbatorilor de iarna, care vor continua cu Sfantul Nicolae, celebrat pe 6 decembrie, si se vor incheia de Boboteaza, pe 6 ianuarie.
