Seceta extremă din Moldova amenință culturile. Un fermier a rupt semănătoarea în bolovani
Este secetă extremă în Moldova, căci nu a mai plouat de două luni. Au de suferit în special culturile de toamnă.
Rapița este compromisă în mare parte, iar fermierii speră ca măcar grâul, care încă nu a germinat, să supravieţuiască acestor condiţii vitrege, până la primele ploi sau ninsori.
„În acest sol, în luna august, programasem să punem rapiță, am lucrat mai adânc şi am fost nevoiţi să renunţăm. Alături am oprit cultivarea solului mai adânc şi am mers doar cu discul de dismireștire, şi chiar şi aşa, vedeţi ce bolovani am scos, am rupt semănătoarea", explică un fermier.
În comuna Victoria din județul Iași nu a mai plouat din august. Pe un teren însămânțat cu rapiță se vede dezastrul. O singură plantă pe un metru pătrat, deși ar trebui să fie în jur de 20.
Tiberiu Stan, fermier: „Rapița aici va fi întoarsă, ori s-a uscat, ori a răsărit şi a rămas în două frunze, sau încă este în pământ nerăsărită. Este prea târziu pentru ea, deja am întors 200 de ha”.
Reporter: Grâul aţi reuşit să-l însămânțați?
Tiberiu Stan: „L-am însămânțat, dar neavând precipitaţii va răsări când va avea apă"
Iar situația din județul Iași, unde este declarată secetă pedologică puternică, se reîntâlneşte și în celelalte județe ale Moldovei, dar şi în zone din Maramureş, Banat, Crișana şi local în Muntenia şi Dobrogea.
Emil Bălteanu, președintele Asociației Plante Tehnice Moldova: „Marea noastră problemă este că unele terenuri care au fost deja pregătite pentru însămânțare nu au fost însămânţate din lipsa precipitațiilor”
Ovidiu Machidon, şef al Serviciului Meteorologic Iaşi: „La o serie de culturi, inclusiv pentru cele de toamnă, vă pot spune că pe profilul sol 0-20 cm deficitul de umiditate este între 70-80 la sută, iar pe arele din nordul Moldovei chiar sută la sută//la acest momenht ar trebui să avem pe acest profil de sol 0-20 cm cantităţi de apă cuprinse între 350-400 metri cubi la hectar".
O soluție pentru fermieri este însămânţarea direct în mirişte, fără lucrări de pregătire a terenului. Prin această tehnică, apa existentă în sol este conservată şi ajută sămânţa să germineze.
Denis Țopa, decanul Facultății de Agricultură: „Prin sistemele conservative reuşim să păstrăm o cantitate mai mare de apă în sol, deoarece la suprafaţa solului rămân resturi vegetale ale culturii anterioare, iar acelea se comportă ca un strat de protecţie împotriva evaporării apei".
Potrivit meteorologilor, nici estimările pentru următoarele două săptămâni nu anunţă precipitații însemnate care să revitalizeze culturile.
