Scurt istoric al poziției oficiale a României în „dosarul Israel - Palestina”

Consecvența României a fost întreruptă pentru scurt timp doar la nivel declarativ de către fostul premier Viorica Dăncilă, care a anunțat, în 2018, că România va muta ambasada din Israel la Ierusalim, oraș considerat „neutru”, în care ar trebui să aibă acces nemijlocit atât populația palestiniană, cât și evreii și creștinii din regiune.

Simplu spus, mutarea ambasadei la Ierusalim ar fi echivalat cu recunoașterea orașului drept capitală a Israelului ceea ce contravine politicii externe a Uniunii Europene. Declarația a fost sancționată atunci de președintele Klaus Iohannis ,care a considerat această decizie drept o „totală ignoranță în domeniul politicii externe”.

Preşedintele Klaus Iohannis consideră că, prin declaraţiile referitoare la mutarea Ambasadei României din Israel la Ierusalim, prim-ministrul Viorica Dăncilă „demonstrează, încă o dată, totala sa ignoranţă în domeniul politicii externe”, se arăta într-un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale din 2019.

„Din dorinţa de a-şi revendica o decizie care nu aparţine doar Guvernului României, aşa cum doreşte să lase impresia, prim-ministrul Viorica Dăncilă se grăbeşte să facă anunţuri publice fără să existe o decizie în acest sens", menţiona atunci Administraţia Prezidenţială.

Citește și

Cristian Pârvulescu, despre atacul grupării Hamas: „Rusia are de câștigat. Resursele americane se vor îndrepta spre Israel”

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Fostul premier s-a „apărat” spunând că decizia mutării Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim ar fi avut loc numai după finalizarea analizei care se desfăşoară în prezent şi doar cu avizul tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniul politicii externe şi al securităţii naţionale.

România, un prieten diplomatic unic în regiune pentru Israel în timpul comunismului

În timpul războiului de Şase Zile (iunie 1967) şi în perioada imediat următoare, marcată de tensiuni diplomatice intense, România a fost singura ţară din blocul răsăritean care a menţinut relaţiile diplomatice cu Israelul. Ca urmare a acestor acumulări calitative, consecinţă directă a conturării unei politici externe proprii, separată de cea a Moscovei, în 1969, nivelul de reprezentare a fost ridicat la rang de ambasadă, după cum sintetizează Ambasada României în Israel.

România a recunoscut Statul Israel şi a stabilit relaţii diplomatice cu acesta la 11 iunie 1948.

Deschiderea oficiilor diplomatice (legaţii), conduse de miniştri plenipotenţiari, a avut loc în acelaşi an. Primul ministru plenipotenţiar israelian acreditat la Bucureşti a fost celebrul pictor Reuben Ruvin, originar din România.

„În perioada 1948-1957, raporturile diplomatice au cunoscut sinuozităţi datorate, în primul rând, contextului internaţional (conflictele Israelului cu vecinii săi arabi, criza Suezului din 1956), precum şi refuzului autorităţilor române ale vremii de a permite emigrarea evreilor români, în condiţiile solicitate ferm de Israel. În acest context, în martie 1951, Israelul şi-a rechemat trimisul de la Bucureşti, gest urmat de retragerea ministrului plenipotenţiar român de la Tel Aviv (iunie 1952). Oficiile diplomatice deschise în cele două ţări au continuat să funcţioneze sub conducerea unor însărcinaţi cu afaceri a.i.
Într-un nou context politic internaţional, caracterizat prin încercarea de destindere între Est şi Vest, şi ca urmare a liberalizării relative a emigrării evreilor români înspre Israel, în 1957, cele două ţări au revenit asupra poziţiei lor prin numirea unor miniştri plenipotenţiari la conducerea legaţiilor de la Bucureşti şi Tel Aviv. În anul 1957, Israelul a revenit asupra poziţiei sale şi a numit un ministru plenipotenţiar la Bucureşti. Ulterior, România a trimis un reprezentant de acelaşi rang la Tel Aviv”, precizează ambasada.

România a condamnat în nenumărate rânduri ororile Holocaustului

În 2002, în mandatul Năstase, Guvernul a dat o ordonanță de urgență 31/2002, ratificată în Parlament prin legea 107/2006 și modificată prin Legea 217/2015 care prevede, la articolul 6, explicit, că „Negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.

Comemorarea, anuală, a victimelor Holocaustului

„Nu trebuie să mai permitem niciodată ca România să fie locul urii și al înjosirii ființei umane”, a precizat președintele Klaus Iohannis într-un comunicat trasnmis de Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

„În urmă cu 82 de ani, în ziua de 9 octombrie, autoritățile române de atunci au luat o decizie ale cărei repercusiuni tragice vor rămâne întipărite în istorie și în memoria noastră colectivă pentru totdeauna. Deportarea evreilor în Transnistria a reprezentat apogeul urii și al intoleranței din partea statului român și a unei părți a cetățenilor”,  se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.

Premieră în acest an în învățământ. Toți elevii de clasa a XI-a vor studia disciplina „Istoria Evreilor. Holocaustul”

Potrivit noii Legi a Educației, planurile-cadru ale învățământului liceal includ „Istoria evreilor. Holocaustul".

„Istoria, robia și deportarea romilor" va deveni materie opțională pentru elevii de gimnaziu și de liceu, iar „Istoria Comunismului din România” se va studia obligatoriu la liceu.

Specialiștii din educație vor colabora cu reprezentanții minorităților naționale pentru manuale.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5