Școlile de meserii pot scoate România din criză. Un absolvent poate câștiga mai bine și decât un IT-ist

62134064
StirilePROTV

Au început înscrierile pentru admiterea în învățământul profesional și dual, unde sunt așteptați aproximativ 100.000 de absolvenți de gimnaziu.

 

România are mare nevoie de meseriași în condițiile în care tot mai multe companii se plâng că găsesc mult mai ușor un director general decât un bucătar, o bonă sau un mecanic bun. 

Școala profesională ar putea fi răspunsul, iar elevii ar avea numeroase avantaje.

La final se aleg cu o diplomă, dar și cu experiența de muncitor calificat. În plus, sunt plătiți pe tot parcursul anilor de învățământ.

Pastele dumneavoastră. Sunt foarte bune, roșii cherry, pătrunjel, usturoi, tentacule de calamari”.

Vlad a absolvit de curând școala profesională în sistem dual. Adică a făcut practică aici, în restaurantul în care acum este angajat de nădejde.

Vlad Gavriluță, elev: ”Noi ce am ales școala profesionala, acum lucrăm, câștigăm un ban cinstit și cei care au ales liceul normal acum stau și își petrec timpul pe terase”.

 

Un chelner nu câștigă sub 1.000 de euro

 

George Butunoiu, specialist în resurse umane: ”Mi-e mai ușor să găsesc un director general sau un manager decât să găsesc un bucătar sau chiar și bonă sau menajeră. Salariul mediu, de exemplu, pentru un chelner într-un grup mare de restaurante din București, niciunul nu câștigă sub 1.000 de euro”.

Școala profesională îi pregătește pe elevi pentru meseriile care nu necesită absolvirea examenului de Bacalaureat.

În plus, elevul primește o bursă lunară de 200 de lei de la stat și încă una, cel puțin la fel de mare, din partea companiei la care face practică, dacă vorbim de învățământ profesional dual. 

Învățământul profesional în sistem dual este organizat de către școlile profesionale exclusiv la cererea firmelor.

De exemplu, această tipografie are nevoie de 10 muncitori calificați și îi caută în rândul absolvenților de clasa a-VIII-a. 

Aceștia vor primi o bursă de 200 de lei de la stat și încă 400 de lei de la tipografie. Iar la final vor fi tipăritori sau legători profesioniști.

Dacă până acum tipografia angaja de nevoie și muncitori necalificați, anul acesta s-au îndreptat către învățământul dual.

Vor să găsească copii dornici să învețe o meserie, pe care apoi să îi păstreze ca angajați permanenți.

Dan Abraham, manager general Everest: ”Nu mai găsim absolut deloc personal calificat. E o meserie plăcută să lucrezi cu hârtie”.

 

Un tipăritor este mai bine plătit decât un IT-ist

 

Titi Amzer, președinte Asociația Poligrafia: ”Nu faci în fiecare zi același lucru. Plus că salarizarea pentru un tipăritor foarte bun poate să depășească salarizarea unui IT-st”.

Chiar și acum, când mulți angajați sunt încă în șomaj tehnic, cererea pentru muncitori calificați e în continuare mare.

Cristian Macedonschi, reprezentant școală profesionala duală: ”Ne-am dezvoltat în perioada pandemiei și am dublat numărul de ucenici, pentru bucătărie cât și pentru servire”.

Andreea Pivariu, manager dezvoltare lanț de magazine: ”Sunt trei ani de zile în care copiii se formează la noi, creștem profesioniști pe care dorim să îi păstrăm, cărora să le dăm un loc de muncă în cadrul rețelei noastre și este important ca lucrurile să continue”.

Prima etapă pentru înscrierea elevilor în învățământul profesional se încheie pe 3 iulie și continuă apoi în perioada 6-7 iulie.

Cornel Bertea Hanganu, președinte Școală fără Șomeri: ”Școala profesională în sistem dual era motorul dezvoltării României înainte de 89 și iată că astăzi reușim să repunem acest model de formare profesională”.

Avantajele sunt numeroase. Pe de o parte elevul va avea o diplomă, experiență și va fi plătit pe tot parcursul anilor de învățământ.

Și comunitatea iese în câștig: crește numărul de muncitori calificați, dar și nivelul de trai în comunitățile din care provin elevii.

În plus, se reduc costurile susținerii tinerilor care au studii și calificări neadaptate cerințelor actuale și nu își găsesc un loc de muncă corespunzător.

 

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Diletta Leotta s-a fotografiat în cel mai strâmt costum de baie și i-a înnebunit pe fani: ”Zoom incontrolabil”
GALERIE FOTO Diletta Leotta s-a fotografiat în cel mai strâmt costum de baie și i-a înnebunit pe fani: ”Zoom incontrolabil”
Citește și...
Românii vor să-şi facă vacanţele în ţară, dar hotelierii nu profită de oportunitate

Vara aceasta poate relansa turismul românesc, însă puțini înțeleg această oportunitate. Un studiu realizat de cea mai mare platformă de recrutări online arată că 80% dintre angajații români își vor petrece concediul în țară.

Alertă falsă cu bombă la Curtea de Apel București. Sute de oameni au fost evacuați: ”Dar ce suntem noi, teroriști?”

Sute de oameni au fost evacuați luni din uriașa clădire a Curții de Apel din București, pentru că un bărbat a sunat la 112 și a anunțat că în interior este o bombă.

Autobuzele din Bucureşti vor circula şi pe linia de tramvai. Cât de repede vor ajunge aşa

Autobuzele din București vor putea circula de la 1 iulie și pe liniile de tramvai separate de șosele cu garduri metalice. Societatea de transport din Capitală susține că oamenii vor sta mai puțin în stații, pentru că autobuzele vor veni mai repede.

Recomandări
ANAF pregătește o nouă procedură pentru veniturile nedeclarate. Contribuabilii vor fi notificați și pot fi chemați la audieri

ANAF pregătește o nouă procedură pentru persoanele care au obținut venituri anul trecut, dar nu și-au declarat contribuțiile la pensie și sănătate. 

”Izvoare de sănătate”. La Slănic Moldova, locurile la tratament se rezervă cu un an înainte, dar studiile clinice lipsesc

Începem campania: „Izvoare de sănătate”, despre una dintre puținele bogății pe care România nu le-a pierdut de tot: apele ei sărate, minerale și termale. 

Câte femei conduc, de fapt, marile companii din România. Cristina Chiriac: Numărul e neschimbat, deși legea s-a modificat

Legea care trebuia să crească reprezentarea femeilor în conducerea companiilor listate nu a făcut mari schimbări. Într-un interviu, Cristina Chiriac, președinta CONAF, explică de ce numărul femeilor din consiliile analizate a rămas exact același: 82.