”Șanse foarte mari” ca Papa Francisc să vină în România în mai 2019
Arhiepiscopia Romano-Catolică București a confirmat pentru Știrile ProTV că sunt șanse foarte mari ca Papa Francisc să vină în România în luna mai a anului 2019.
Data nu este una întâmplătoare, ci coincide cu vizita istorică făcută de Papa Ioan Paul al II-lea în România, pe 7, 8 și 9 mai 1999 - prima vizită a unui Papă în România.
În România, Papa Francisc ar putea vizita Catedrala Mântuirii Neamului, scrie Peridiodista Digital.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
De asemenea, tot în mai Papa Francisc ar putea ajunge și în Bulgaria.
Vizita lui Papa Ioan Paul al II-lea în România
În urmă cu 19 ani, Papa Ioan Paul al II-lea efectua, între 7 şi 9 mai, pentru prima oară, o vizită în România, o ţară majoritar creştin-ortodoxă. Era prima vizită a unui Papă în România.
''Este pentru prima dată că Providenţa Divină mi-a oferit posibilitatea de a face o călătorie apostolică într-o ţară predominant ortodoxă'' a spus Papa Ioan Paul al II-lea, mulţumindu-i Patriarhului Teoctist, care l-a întâmpinat la scara aeronavei.
În timpul pontificatului său, Papa Ioan Paul al II-lea a întreprins un mare număr de călătorii în diferite ţări ale lumii şi a pus mare preţ pe dialogul ecumenic dintre diversele confesiuni ale religiei creştine cu alte religii. De asemenea, el a fost primul papă care a intrat într-o sinagogă şi într-o moschee.
Relaţiile dintre creştinătatea occidentală şi cea răsăriteană au cunoscut, după Marea Schismă din 1054, o răcire treptată de aproape un mileniu.
Prima deschidere în relaţiile dintre aceste două biserici creştine datează din anul 1964, când Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, Atenagoras, şi Papa Paul al VI-lea şi-au dat sărutarea frăţească. Un an mai târziu au fost ridicate anatemele reciproce, iniţiindu-se o nouă etapă în istoria celor două Biserici creştine.
Prea Fericitul Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române s-a întâlnit prima oară cu Papa Ioan Paul al II-lea la 4 ianuarie 1989, când, la Roma, în timpul unei escale, a fost primit cu protocolul pe care-l presupune o vizită oficială.
Imediat după prăbuşirea regimurilor totalitare din Europa Centrală şi de Est, Suveranul Pontif a efectuat mai multe vizite în ţări din această regiune.
Încă din ianuarie 1990, autorităţile române au adresat Sanctităţii Sale o invitaţie de a vizita România, invitaţie reînnoită în iulie 1998 de către preşedintele Emil Constantinescu. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi-a dat acordul, la 16 decembrie 1998, pentru vizita Papei în România, iar la 12 februarie 1999, Prea Fericitul Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române i-a adresat o invitaţie Sanctităţii Sale. Papa Ioan Paul al II-lea a acceptat invitaţia la 12 martie 1999.
Vizita Papei Ioan Paul al II-lea, în România, a avut loc în perioada 7-9 mai 1999.
Înaltul oaspete a sosit la Bucureşti, la 7 mai, la prânz, fiind întâmpinat de preşedintele României, Emil Constantinescu, Patriarhul Bisericii Ortodoxe-Române, Prea Fericitul Teoctist, Arhiepiscopul romano-catolic, Ioan Robu, Mitropolitul Bisericii Române Unite cu Roma, Lucian Mureşan, Nunţiul Apostolic, Jean-Claude Perisset, şi alte personalităţi ale vieţii politice şi publice româneşti.
Ceremonia de întâmpinare a cuprins trecerea în revistă a gărzii de onoare şi intonarea imnurilor de stat ale Vaticanului şi României.
Răspunzând cuvintelor de bun venit, Sancitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea a rostit un discurs în limba română: "Cu mare bucurie sosesc, astăzi, în România, naţiune mult dragă mie şi pe care de multă vreme doream să o vizitez. Cu profundă emoţie i-am sărutat pământul, recunoscător înainte de toate lui Dumnezeu cel atotputernic care, în prevăzătoarea Sa bunăvoinţă, mi-a hărăzit să văd realizat acest gând. (...) Am încredere că vizita mea va contribui la cicatrizarea rănilor produse în relaţiile dintre Bisericile noastre în timpul celor cincizeci de ani care s-au scurs şi va deschide un anotimp de colaborare reciprocă plină de încredere (...)". Papa a ţinut să amintească misiunea apostolică a Sfântului Andrei pe meleagurile Dobrogei şi lunga tradiţie creştină a românilor: "Sămânţa Evangheliei, căzută în teren fertil, a produs, în perioada acestor două milenii, roade abundente de sfinţenie şi de martiriu. Mă gândesc la Sfântul Ioan Cassian şi la Dionisie Exiguul, care au contribuit la transmiterea comorilor spirituale, teologice şi canonice ale Orientului grec, Occidentului latin; apoi, mult mai târziu, la voievodul Ştefan cel Mare şi Sfânt, 'un adevărat atlet al credinţei creştine', cum l-a numit Papa Sixt al IV-lea şi la numeroşi alţi slujitori ai Evangheliei, între care domnitorul şi martirul Constantin Brâncoveanu, iar mai recent, numeroşii martiri şi mărturisitori ai credinţei."
După ce a amintit, în cadrul discursului său, greutăţile prin care a trecut ţara noastră în timpul regimului comunist, Papa Ioan Paul al II-lea a încurajat poporul român, spunând: ''România, ţara-punte între Orient şi Occident, punct de răscruce între Europa Centrală şi cea Orientală, România, pe care tradiţia o numeşte cu frumosul titlu de 'Grădina Maicii Domnului', vin la tine în numele lui Iisus Cristos, Fiul lui Dumnezeu şi al Prea Sfintei Fecioare Maria. În pragul unui nou mileniu, întemeiază-ţi viitorul mai departe pe stânca tare a Evangheliei. Cu ajutorul lui Cristos vei fi protagonista unei noi perioade de entuziasm şi curaj. Vei fi naţiune prosperă, pământ roditor de bine, popor solidar şi făcător de pace. Dumnezeu să te ocrotească şi să te binecuvânteze mereu!''
După ceremonialul întâmpinării, Suveranul Pontif şi Patriarhul Teoctist s-au îndreptat, în papamobil, spre Palatul Patriarhiei, coloana oficială fiind salutată de zeci de mii de locuitori ai Capitalei. A urmat prima întrevedere între cei doi întâistătători. Seara a fost încheiată de o recepţie oficială oferită în onoarea sa la Palatul Cotroceni.
A doua zi, programul oficial a cuprins o vizită la Cimitirul Bellu Catolic, unde Papa Ioan Paul al II-lea a adus un omagiu unor prelaţi greco-catolici, victime ale persecuţiei comuniste: Iuliu Hossu (1885-1970), cardinal 'in pectore', şi Vasile Aftenie (1899-1950), primul episcop mort în închisorile comuniste. Suveranul Pontif s-a oprit şi la Cimitirul Eroilor Revoluţiei, în semn de omagiu adus victimelor din decembrie 1989. A asistat, apoi, la Divina Liturghie greco-catolică celebrată la Catedrala ''Sf. Iosif''.
Evenimentul central al zilei l-a reprezentat întâlnirea Suveranului Pontif cu Preafericitul Patriarh Teoctist şi membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la care au participat preşedintele Emil Constantinescu, premierul Radu Vasile, preşedinţii Camerelor Parlamentului, personalităţi ale vieţii publice şi membri ai Corpului Diplomatic acreditat la Bucureşti.
Prea Fericitul Părinte Teoctist a numit vizita Papei drept ''un eveniment unic în Biserica noastră''. ''Chiar dacă mulţi se îndoiau de posibilitatea realizării acestei vizite'', a spus Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, ''a făcut Dumnezeu aşa fel că s-au adeverit cuvintele: 'unde vrea Dumnezeu se biruiesc hotarele firii'''.
Celebrarea euharistică a Suveranului Pontif a avut loc în cea de-a treia zi a vizitei, 9 mai, în Parcul Izvor, în prezenţa Prea Fericitului Părinte Teoctist şi a peste 200.000 de credincioşi catolici, greco-catolici, ortodocşi, din Bucureşti şi din toate colţurile ţării. Suveranul Pontif a celebrat slujba şi a rostit predica în limba română, apoi a binecuvântat credincioşii în limbile română, maghiară, germană şi poloneză.
''Din această Capitală, doresc să îmbrăţişez întreaga României, în toată alcătuirea ei: pe toţi, din apropiere şi de departe, îi asigur de afecţiunea şi rugăciunea mea. E o mare bucurie spirituală pentru mine faptul că mă aflu pe pământ românesc şi să-I mulţumesc lui Dumnezeu împreună cu voi pentru lucrările minunate pe care le-a înfăptuit şi pe care Liturghia timpului pascal ne invită să le amintim cu bucurie şi gratitudine faţă de Domnul. (...) În numele acestei mari inspiraţii ecumenice, mă adresez tuturor celor ce cred în Cristos, care trăiesc în România. Mă aflu aici printre voi însufleţit numai de dorinţa adevăratei unităţi şi de voinţa de a îndeplini ministerul petrin pe care Domnul mi l-a încredinţat între fraţii şi surorile în credinţă.''
În finalul slujbei, Suveranul Pontif i-a adresat ''din toată inima'' Prea Fericitului Teoctist invitaţia de a veni la Roma. Pentru a doua oară, Papa Ioan Paul al II-lea l-a invitat pe Patriarhul Teoctist în papamobil, să-l însoţească la Aeroportul Bucureşti-Băneasa.
''Au fost zile de profunde emoţii pe care le-am trăit cu intensitate şi care vor rămâne întipărite pentru totdeauna în inima mea. Primim ca un dar din mâna lui Dumnezeu evenimentele la care am participat împreună, având încredere că ele vor aduce roade de har atât pentru creştini cât, şi pentru întregul popor al României. Ţara voastră are ca şi înscrisă în rădăcinile ei o singulară vocaţie ecumenică. Prin poziţia geografică şi prin lunga ei istorie, prin cultură şi tradiţie, România este o casă unde Orient şi Occident se regăsesc în dialog natural. (...). Reînnoiesc urarea să se ajungă în sfârşit la depunerea armelor pentru a se întâlni din nou şi a întreprinde noi şi mai eficiente dialoguri de comuniune şi pace! Un rol important, în această privinţă, revine creştinilor indiferent de confesiunea la care aparţin. Ei sunt chemaţi azi să trăiască şi să demonstreze cu mai mare îndrăzneală fraternitatea lor, pentru ca popoarele să fie încurajate, mai mult, determinate să regăsească şi să consolideze ceea ce au în comun.
Evenimentul spiritual pe care l-am trăit, binecuvântat de Sfântul Dimitrie şi de sfinţii martiri ai ultimelor decenii, este o experienţă de păstrat şi de transmis în speranţa că noul mileniu ce se deschide în faţa noastră să fie un timp de mai mare comuniune între Bisericile creştine şi de descoperire a fraternităţii dintre popoare. Acesta este visul pe care îl port cu mine în timp ce las acest iubit pământ'', a spus atunci Suveranul Pontif.
La 12 mai 1999, Papa Ioan Paul al II-lea şi-a început cuvântarea în cadrul Audienţei Generale referindu-se la vizita efectuată în România: ''Gândul meu se întoarce mereu cu vie emoţie spre vizita pe care Dumnezeu mi-a dat ocazia să o efectuez zilele trecute în România. A fost vorba de un eveniment cu dimensiune istorică, fiind prima mea călătorie într-o ţară unde creştinii sunt în majoritate ortodocşi''.
Această vizită istorică a fost larg mediatizată de mass-media internaţională, agenţiile de presă şi presa internaţională acordând largi spaţii evenimentului.
Papa Ioan Paul al II-lea a trecut la cele veşnice la 2 aprilie 2005.
La 1 mai 2011, Papa Ioan Paul al II-lea a fost beatificat de succesorul său Benedict al XVI-lea, iar la 27 aprilie 2014, Papa Francisc l-a declarat sfânt, în faţa unei mulţimi de sute de mii de credincioşi veniţi din întreaga lume.
