Românii vor tot mai puțin să devină părinți. Numărul de nașteri este din ce în ce mai mic de la o lună la alta
Cu un număr tot mai mic de nașteri, România se confruntă cu declin demografic greu de stăvilit.
În primele 3 luni ale anului, s-au născut cu 2.000 de copii mai puțini decât în aceeași perioadă din 2023, arată datele furnizate de Statistică. S-a ajuns aici din cauza migrației puternice, dar și in lipsa unei strategii naționale care să stimuleze natalitatea.
Pe Claudia și pe Ema le-am cunoscut la locul de joacă. Cea mică are 9 luni și este primul copil al părinților ei.
Claudia: „Primul și singurul probabil, că e destul de complicat în ziua de astazi. Necesită destul de multă atenție și pe langă asta, financiar vorbind, ai nevoie de resurse să întreții un copil. Probleme - creșe, unde să îl lași, cât de sigur este – despre asta este vorba si un copil necesită cheltuieli mari.”
În plus, în zonele urbane, la o densitate mare de locuitori există prea puține servicii de asistență socială, cum ar fi creșe și grădinițe cu program prelungit ori servicii medicale destinate copiilor. Astfel, numărul de nașteri e tot mai mic de la o lună la alta.
Potrivit INS, în luna martie s-au născut 10.468 de copii, în scădere cu aproape 6 la sută față de o lună în urmă și cu 15 la sută față de aceeași lună a anului trecut. Comparativ cu 2023, când numărul lor a fost cel mai mic de când se fac măsurători recente, doar 155.000, cifrele sunt și mai îngrijorătoare în 2024.
Acum populația României are cel mai probabil sub cifra totală de la ultimul recensământ, adică puțin peste 19 milioane de locuitori. Aceeași populație o avea România în 1965, când însă era pe creștere.
Remus Anghel, sociolog migrație: „Și la noi, în momentul în care migrația este și a fost de mari dimensiuni, efectele demografice se vor vedea în timp. În momentul în care vorbim de a doua generație de migranți, copiii migranților care vor să se întoarcă în România și în ce măsură instituțiile de la noi sunt fericite să îi primească. Toată literatura spune că copiii care se întorc în țara de origine a părinților au adaptare dificilă nu e usor să se adapteze la sistemul de la noi, la economia și societatea românească.”
În primele luni ale anului, Bucureștiul este pe primul loc cu puțin peste 3.300 de nașteri. Urmează Suceava, Iași, Cluj și Brașov cu peste 1300 de nou-născuți. La polul opus, sunt județele Brăila, Ialomița sau Sibiu, unde s-au născut doar câteva sute de copii.
Alin Tomus, sociolog: „Pentru anii care vin demografia și mișcarea naturală a populației reprezintă primul dușman al României în sensul că vom avea mai multe decese decât nașteri și ca urmare în perspectivă vom avea o problemă cu ratele de înlocuire.”
Am ajuns în punctul în care numărul decedaților este de 1,9 ori mai mare decât al nou-născuților.
Scăderea abruptă a numărului de nou-născuți a devenit o problemă în majoritatea statelor europene. În Italia, de exemplu, numărul de nașteri a scăzut cu aproape 4 la sută anul trecut și a atins astfel un nou minim istoric.
Cu o rată a natalității la pământ, presiunea pe bugetul de pensii și sănătate este tot mai mare. Și asta pentru că nu vor fi suficienți angajați activi care să susțină o populație îmbătrânită.
Etichete: copii, mortalitate, natalitate, populatie,
Dată publicare:
