Natalitatea României este în scădere. De ce ezită tinerii români să devină părinți
Tinerii români ezită să devină prea curând părinţi. Din această cauză, în primele cinci luni ale lui 2022, s-au născut cu aproape o mie de bebeluşi mai puţini ca în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Tendinţa de scădere are legătură şi cu situaţia economică fragilă pe care o traversăm, cred sociologii. În plus, faptul că tot mai mulţi aleg să părăsească ţara şi să îşi întemeieze familii peste hotare contribuie semnificativ la scăderea natalităţi de aici.
La Maternitatea Giuleşti din Capitală vin pe lume, zilnic, în jur de 12-13 copii, numărul naşterilor în acest spital ajungând la 4.500 într-un an.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Dr. Ciprian Cristescu, medic obstretician, Maternitatea Giuleşti: „Din fericire, noi avem o adresibilitate destul de mare şi cred că de aceea trendul se menţine. Media ar fi bună dacă ar fi pe toată ţara, din păcate, nu e aşa. Şi în Bucureşti sunt maternităţi care nu ating nici 3.000 naşteri, din păcate, dacă luăm total pe Bucureşti a scăzut numărul de naşteri. În 2021 aveam peste 4.500 naşteri, cu un an înainte avusesem doar 4000 un spor de 10%”.
Un raport al Institutului Naţional de Statistică arată că în primele luni ale anului 2022 s-au născut mai puţini copii decât în aceeaşi perioadă a anului 2021, care a oricum a fost un an cu natalitate scăzută.
Ultimul an în care a fost depăşit numărul de 190.000 de născuţi vii a fost 2017. De atunci, cifra variază între 170.000 şi 188.000.
Judeţele în care s-au născut cei mai puţini copii în primele cinci luni ale anului 2022 sunt Tulcea, cu 436 de naşteri, Mehedinţi, cu 487, şi Caraș Severin, cu 527. La polul opus, în Capitală, numărul pruncilor a depăşit 5.000, în Iaşi au fost 2.308 de naşteri, iar în Suceava 2.274.
Alfred Bulai, sociolog: „O mare parte din populaţia activă a României nu mai este în România. Ca să ai creştere, să ai natalitate, trebuie să ai părinţi. Din acest punct de vedere, acest factor este unul limitativ în România de astăzi, pentru că avem patru milioane, cel puţin, de oameni care stau în străinătate. Şi aceştia sunt, în general, persoane active, adică persoane tinere. O a doua cauză este legată de faptul că, în general, tinerii, în special, care îşi formează familii, din motive economice, de stabilitate mai degrabă economică decid să amâne apariţia copilului său a copiilor, pentru simplul fapt că aşteaptă momente mai oportune, pentru că, în general, tinerii, cea mai mare parte, realizează că a creşte un copil înseamnă costuri importante. E nevoie de stabilitate, de venituri. Natalitatea e scăzută mult în România şi scade de mult, numai că ultimii doi ani au fost de pandemie, de probleme serioase în societatea românească, inclusiv de tip medical, nu te gândeşti ce faci cu copilul dacă nu poţi să mergi nici măcar să-l naşti la spital sau nu poţi merge cu el. Iar acum, instabilitatea economică, nu are sens să mai insist, este evident o cauză şi ea importantă”.
Şi cu modesta noastră contribuţie, populaţia lumii va ajunge la 8 miliarde în 15 noiembrie, potrivit unor proiecţii ale departamentului economic şi social al ONU. Iar India va depăşi în 2023 China în topul ţărilor cu cea mai mare populaţie de pe planetă. Până în 2030, populaţia lumii ar urma să ajungă la 8,5 miliarde, iar până în 2050, la 9,7 miliarde.
