Românii pierd și când au recolte record: s-au făcut cartofii, dar nu au unde să-i depoziteze. Statul ajută doar cu promisiuni

×
Publicitate

Și această toamnă ne-a prins nepregătiți la capitolul cartofi. Degeaba avem o recoltă bună, dacă nu avem depozite în care să-i păstrăm. În lipsa depozitelor, sezonul în care ne putem bucura de cartofii românești rămâne scurt, pentru că se strică.  

Așa că fermierii se înghesuie să îi vândă repede, iar la iarnă îi vom cumpăra din alte țări. La Lungulețu, în Dâmbovița, unde se pun soiuri timpurii, s-a terminat deja recoltatul.

Pleșenaru Cosmin, cultivator: ”E recoltată, sortată, ambalată și vândută. De regulă, chiar în aceeași zi se face tot. Ar fi mult mai avantajos pentru zona noastră să fie făcute și niște depozite”.

Anul acesta, fermierii din Lungulețu au produs 120.000 de tone de cartofi. Încă de la recoltare, oamenii se chinuie să vândă tot ce au produs. Toată marfa ar fi putut fi depozitată și nu să stea așa, în soare, în așteptarea clienților. Însă în zonă nu există niciun depozit unde ea să fie păstrată la temperatură corectă și vândută și la iarnă.

După ce sunt scoși din pământ, cartofii rezistă două, trei luni, timp în care se găsesc din belșug în piețe și magazine. Depozitați corespunzător, ar ține și un an de zile. Însă, cum nu avem centre speciale, sezonul cartofilor românești rămâne unul scurt, așa că la iarnă vom mânca tot cartofi aduși din alte țări.

Ionuț Lăscaie, președinte Cooperativa Agricolă Lungulețu: ”Ar folosi foarte mult în ceea ce privește evoluția prețurilor, iar pe mesele românilor ar ajunge niște produse la prețuri cât de cât accesibile, dacă noi am avea logistica necesară. Ne lipsesc lucrurile acestea de 30 de ani de zile”.

Românii nu mai cumpără cartofi cu sacii, ca înainte: ”De ce să-i țin? Că încep să se usuce”

Și agricultorii din Patria Cartofului, adică din județele Covasna, Harghita și Brașov, au mare nevoie de depozite. Agricultorii spun că fără sprijinul statului n-au de unde să scoată milioane de euro ca să le construiască ei. S-au bucurat când autoritățile le-au promis anul trecut câte 2 milioane de euro pentru investiții, însă până la fapte drumul este lung.

Cei din conducerea Stațiunii de Cercetare a Cartofului din Târgu Secuiesc, de exemplu, așteaptă de luni bune ca Ministerul Agriculturii să dea drumul banilor. Au gata proiectul pentru un depozit cu o capacitate de 2.000 de tone.

”Anca Baciu, cercetător la Stațiunea de Cercetare pentru Cartof, Târgu Secuiesc: Am vrut să îl facem anul ăsta și nu cred că reușim, numai la anul va fi făcut.

Reporter: De ce merge așa greu?

Anca Baciu: Pentru că nu sunt bani. Am făcut studiu de fezabilitate, avem aprobat CT-ul, dar banii încă nu i-am primit”.

În paralel, autoritățile vorbesc despre centrele regionale care vor fi construite prin Casa Unirea. Depozitele ar fi de ajutor și dacă ne uităm la comportamentul clienților. Dacă în trecut cumpărau cartofi cu sacii ca să aibă și peste iarnă, acum iau cât să le ajungă câteva mese.

Două, trei kilograme. Să nu se deterioreze, să nu se strice”.

De ce să-i țin? Că încep să se usuce”.

Potrivit Institului Național de Statistică, producția anuală de cartofi a coborât în 5 ani de la 3 la 1,3 milioane de tone.

România a avut anul trecut 80.000 de hectare cultivate cu cartofi

Fermierii încearcă să vină cu soiuri noi prin care să-și sporească producția și să facă față mai ușor condițiilor climatice. Zilele acestea, la Universitatea de Științe Agricole din Bucuresti are loc un eveniment internațional dedicat legumelor și cartofului la care participă specialiști din peste 100 de țări.

Viorica Lagunovschi-Luc Hian, profesor la catedra de bioinginerie a sistemelor legumicole: ”Fiecare încearcă să vină fie cu o tehnologie nouă, fie, de ce nu, cu niște soiuri, hibrizi noi, în testare, pe care ei au încercat să vadă cum se comportă, dacă se obțin producții mai mari, recolte mai sănătoase”.

O altă delegație de fermieri participă la târgul dedicat cartofului de la Bruxelles, tot pentru schimb de experiență.

Laszlo Becsek, agricultor: ”Ne dorim să ducem aceste cunoștințe acasă, pentru o producție mai mare, calitativă, ca să putem să asigurăm necesarul țării pe întreg parcursul anului”.

Anul trecut, suprafața cultivată cu cartofi a fost de 80.000 de hectare, potrivit INS.

Articol recomandat de sport.ro
Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”
Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”
Citește și...
Ajutorul de șomaj 2023. Acte necesare, cum se calculează și până la cât ajunge

Ajutorul de șomaj în 2023 este menit să sprijine persoanele care nu își găsesc de muncă, se află între job-uri sau activitatea în care profesau nu mai există.

Disperarea unei mame al cărei fiu cu ADHD a fost refuzat de mai multe școli din Cluj. „Îmi spun că nu-l pot lua”

Cu câteva zile înainte să înceapă școala, o mamă din Cluj spune că nu reușește să găsească un loc potrivit în care să fie acceptat copilul ei în vârstă de 13 ani, diagnosticat cu ADHD.

Eurostat: 27,7 ani, vârsta medie la care tinerii români se mută din casa părinţilor, cea mai scăzută din ultimii 10 ani

Vârsta la care tinerii români decid să locuiască separat de părinţi este 27,7 ani la nivelul lui 2022, cea mai mică din ultimii 10 ani relevă datele Eurostat. 

Recomandări
Surse: Președintele „lasă impresia” că va numi azi premier. PSD și AUR cer la guvernare, PNL nu emite pretenții

Preşedintele Nicuşor Dan a invitat joi la Palatul Cotroceni preşedinţii şi reprezentanţii partidelor şi formaţiunilor politice din Parlament pentru consultări privind desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru.

Concluziile expertizei din cazul exploziei din Rahova. Scurgerea de metan ar fi început cu o zi înainte de deflagrație

Explozia din cartierul Rahova a fost consecința mai multor nereguli, abateri și neglijențe, făcute în mare parte de angajații care au intervenit acolo.

Ilie Bolojan, după discuțiile de la Cotroceni: „Principala provocare este păstrarea controlului asupra finanțelor publice”

Președintele PNL, premierul interimar Ilie Bolojan, a declarat joi, după consultările cu Nicușor Dan, că România are nevoie de un guvern cu un premier credibil, miniștri competenți și un program adaptat realităților economice.