Românii fac risipă alimentară de Sărbători: „Cumpărăm mult, să fie masa plină, că așa se cere”

×
Publicitate

Românii au un cult al cumpărăturilor, iar atunci când se trezesc în hipermarketuri îşi pierd minţile. Vor să vadă belşug pe masă şi cumpără în exces.  Nu contează că bogăţia nu se măsoară în oale de sarmale, ciolane şi multe sticle de vin.

Şi mai trist este că, după Anul Nou, cantităţi uriaşe de alimente ajung la coşul de gunoi. Sociologii spun că transmitem acest obicei nesănătos din generaţie în generaţie.

De Crăciun s-au îmbuibat, apoi s-au plâns că au mâncat prea mult şi nu mai pot să vadă sarmale. Pentru puţin timp, din moment ce îşi fac deja aprovizionarea de Revelion.

Zilele trecute au fost şterse cu buretele, iar vineri mulţi şi-au umplut din nou coşurile. O doamnă face cumpărături cât timp îi prinde vopseaua, că doar nu te poate prinde Anul Nou cu rădăcinile albe. Sociologii vin cu explicaţii.

Gelu Duminică, sociolog: „E o chestie culturală, specifică spaţiului românesc îndeosebi, balcanilor, în general, în care abundența însemna apartenenţa la o categorie socială - boierii. De sărbători, să ai multe pe masă - nu contează că le mănânci sau nu - dar lumea să vadă. De multe ori, stăm în Berceni, apartament de 50.000 şi avem maşina de 90.000. Maşina o vede lumea, contează foarte mult."

Ne lipseşte cumpătarea, iar asta se vede în coş.

Reporter: „Ce înseamnă dacă e masa bogată?”
Cumpărător: „Fericirea şi liniştea sufletească pe care o vrem, de fiecare dată când ne adunăm de sărbători.”

Unii recunosc că nu se pot abţine.

Reporter: „E nevoie de atâta mâncare?”
Cumpărător: „Nu, niciodată. Se aruncă multă. Încă avem mâncare de la Crăciun, care urmează să fie aruncată.Se cumpără mult de Crăciun, să fie masă plină, că aşa se cere.”
Reporter: „Cine cere?”
Cumpărător: „Nu ştim cine cere, dar ştim că aşa trebuie să facem. Aşa am învăţat, masă plină. Aşa am învăţat de la părinţi şi aşa dăm mai departe.”

Sociologii pun această exagerare şi pe seama anilor de comunism, în care rafturile magazinelor erau goale.

Poate părea ciudat, dar psihologii ne recomandă să fim sătui atunci când mergem la cumpărături. Dacă mergem înfometaţi, avem tendinţa să punem în coş toate alimentele la care poftim, chiar dacă nu avem nevoie de ele. Aşa ajungem la risipă alimentară. Estimările arată ca un român aruncă zilnic 350 de grame de mâncare, asta înseamnă 127 de kilograme pe an, pe cap de locuitor.

La nivel global se aruncă 1,3 miliarde de tone de mâncare pe an, iar în Europa 200 de milioane de tone.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Diletta Leotta s-a fotografiat în cel mai strâmt costum de baie și i-a înnebunit pe fani: ”Zoom incontrolabil”
GALERIE FOTO Diletta Leotta s-a fotografiat în cel mai strâmt costum de baie și i-a înnebunit pe fani: ”Zoom incontrolabil”
Citește și...
Anchetă de proporții la o școală din Petroșani. Ce i-a povestit mamei o elevă de 16 ani

Polițiștii din Petroșani au în cercetare un dosar de tentativă de viol, victima fiind o adolescentă de 16 ani cu nevoi speciale. Fapta s-ar fi petrecut chiar în toaleta unității de învățământ în care învață aceasta.

Au furat 12.000 de lei dintr-o casă, apoi au ”spart” banii la păcănele. În cât timp i-au găsit polițiștii

Trei hoţi cu vârste cuprinse între 14 şi 38 de ani au dat o spargere la o casă din orașul Siret, județul Suceava, de unde au furat 12.000 de lei. 

Rujeola a făcut a 37-a victimă: un bebeluș de șase luni, care suferea de anemie

Un bebeluș de șase luni din județul Neamț a murit din cauza rujeolei. El suferea de anemie, fiind neeligibil pentru vaccinare. Acesta fiind cel de-al 37-lea caz înregistrat de la debutul epidemiei.

Recomandări
ANAF pregătește o nouă procedură pentru veniturile nedeclarate. Contribuabilii vor fi notificați și pot fi chemați la audieri

ANAF pregătește o nouă procedură pentru persoanele care au obținut venituri anul trecut, dar nu și-au declarat contribuțiile la pensie și sănătate. 

”Izvoare de sănătate”. La Slănic Moldova, locurile la tratament se rezervă cu un an înainte, dar studiile clinice lipsesc

Începem campania: „Izvoare de sănătate”, despre una dintre puținele bogății pe care România nu le-a pierdut de tot: apele ei sărate, minerale și termale. 

Câte femei conduc, de fapt, marile companii din România. Cristina Chiriac: Numărul e neschimbat, deși legea s-a modificat

Legea care trebuia să crească reprezentarea femeilor în conducerea companiilor listate nu a făcut mari schimbări. Într-un interviu, Cristina Chiriac, președinta CONAF, explică de ce numărul femeilor din consiliile analizate a rămas exact același: 82.