România, trimisă în fața Curții de Justiție a UE din cauza poluării aerului

×
Publicitate

Comisia Europeană a decis, joi, să trimită Franţa, Germania, Ungaria Italia, România şi Marea Britanie în faţa Curţii de Justiţie a UE (CJUE) pentru nerespectarea valorilor-limită convenite pentru calitatea aerului.

Ungaria, Italia şi România sunt trimise în faţa CJUE din cauza nivelurilor ridicate persistente de particule în suspensie (particulate matter - PM10). Valorile-limită stabilite în legislaţia UE privind calitatea aerului înconjurător (Directiva 2008/50/CE) ar fi trebuit atinse în 2010 şi, respectiv, 2005.

Potrivit Comisiei Europene, în cazul României - în aglomerarea Bucureşti valorile-limită zilnice au fost depăşite în mod persistent încă de la momentul în care dreptul Uniunii a devenit aplicabil României, iar în 2016 acestea au fost depăşite pentru o perioadă de 38 de zile, relatează Agerpres.

O mare de peturi, noxe şi otrăvuri aruncate în aer, imaginea care va costa România sute de mii de euro pe zi

În toate cazurile de depăşire a valorilor-limită stabilite prin legislaţia UE privind calitatea aerului înconjurător (Directiva 2008/50/CE), statele membre trebuie să adopte planuri privind calitatea aerului înconjurător şi să se asigure că aceste planuri stabilesc măsuri corespunzătoare astfel încât perioada de depăşire să fie cât mai scurtă posibil. În virtutea principiului subsidiarităţii, legislaţia UE lasă la latitudinea statelor membre alegerea mijloacelor pe care le folosesc pentru a se conforma valorilor-limită.

"Pe parcursul ultimului deceniu, statele membre trimise astăzi în faţa Curţii de Justiţie au primit suficiente 'ultime şanse' pentru a remedia situaţia. Este convingerea mea că decizia de astăzi va duce la ameliorări pentru cetăţeni într-un timp mult mai scurt. Însă doar acţiunea în justiţie nu va rezolva problema. De aceea prezentăm sprijinul concret pe care Comisia îl poate acorda autorităţilor naţionale în eforturile lor de a promova un aer mai curat pentru oraşele europene", a declarat comisarul european pentru mediu, Karmenu Vella

"Vom reuşi să combatem poluarea atmosferică urbană numai dacă sectorul automobilelor îşi aduce contribuţia. Viitorul aparţine autovehiculelor cu emisii zero. Între timp, respectarea legislaţiei privind emisiile este obligatorie. Constructorii de autovehicule care continua să ignore legea trebuie să suporte consecinţele faptelor lor ilegale", a declarat la rândul său comisarul pentru piaţa internă, industrie, antreprenoriat şi IMM-uri, Elzbieta Bienkowska.

Prețul plătit de români pentru poluare: 23.000 de oameni morţi, echivalentul unui oraş mic care dispare în fiecare an

În comunicarea intitulată 'O Europă care oferă protecţie: Aer curat pentru toţi', adoptată joi, Comisia prezintă măsurile disponibile pentru a ajuta statele membre să combată poluarea atmosferică. Comisia subliniază, de asemenea, nevoia de a intensifica cooperarea cu statele membre prin colaborarea cu autorităţile relevante în cadrul noilor dialoguri privind aerul curat, precum şi prin utilizarea fondurilor UE pentru a sprijini măsurile de îmbunătăţire a calităţii aerului.

Măsurile propuse joi de Comisie se întemeiază pe trei piloni principali: standardele de calitate a aerului; obiectivele naţionale privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi standardele de emisie pentru principalele surse de poluare, de exemplu, de la nave şi autovehicule, până la sectorul energetic şi industrie.

Substanţele nocive pe care le inhalează românii în fiecare zi: “Favorizează îmbătrânirea celulară la orice nivel”

În fiecare an, peste 23.000 de români mor din cauza poluării. Suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul reciclare, nu avem educaţie ecologică şi până acum nu ne-a pedepsit nimeni.

Avem în schimb politicieni care de aproape 30 de ani n-au făcut nimic pentru mediu. Iar pentru nepăsarea lor şi a noastră, a tuturor, Uniunea ne va trage la răspundere, iar România riscă să plătească în curând sute de mii de euro pe zi pentru că îşi bate joc de mediu.

Articol recomandat de sport.ro
Rusia, eșec istoric pe plan internațional! Reacție imediată de la Moscova
Rusia, eșec istoric pe plan internațional! Reacție imediată de la Moscova
Citește și...
Tânărul ucis în Sebeș era căsătorit de 10 zile. Criminalul, prezentat în fața magistraților

Crima care a şocat oraşul Sebeş din judeţul Alba, săvârşită, spun anchetatorii, de un bărbat de 37 de ani, care a înjunghiat mortal în stradă un tânăr de 32 de ani, recent căsătorit, a fost urmată de o incendiere. 

România a pierdut încă un titan al cinematografiei. Filmele lăsate în urmă de Lucian Pintilie

România a pierdut încă un titan al cinematografiei. Regizorul Lucian Pintilie s-a stins miercuri seară, în jurul orei 21, la Spitalul Elias, din Capitală. Avea 84 de ani şi era internat încă de duminică, în stare foarte gravă.

Autoturism de lux căutat de autoritățile britanice, descoperit în Suceava

Un autoturism în valoare de aproximativ 25.000 de euro, căutat de autoritățile britanice, a fost descoperit în trafic în urma unei acțiuni organizate de lucrătorii de la Serviciul Teritorial al Poliției de Frontieră Suceava.

Recomandări
Drona care a declanșat RO-Alert în Botoșani, găsită prăbușită într-un lan de porumb din Suceava. Anunțul MApN

O dronă a pătruns sâmbătă în spațiul aerian al României și a fost semnalată în zona localității Știubieni, din județul Botoșani. Armata a ridicat două aeronave F-16 pentru monitorizarea situației, iar obiectul zburător a fost găsit ulterior prăbușit.

Reacția Rusiei după ce Volodimir Zelenski a anunțat că e dispus să se întâlnească cu Vladimir Putin la summit-ul din Miami

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat dispus să se întâlnească cu liderul rus Vladimir Putin în cadrul summitului G20 de la Miami, potrivit unui interviu difuzat sâmbătă de un post de televiziune german.

Ilie Bolojan: „E timpul pentru decizii”. Premierul interimar avertizează asupra costurilor blocajului politic

Premierul interimar Ilie Bolojan susține că România are nevoie urgentă de un guvern stabil și acuză PSD că a refuzat soluțiile de compromis propuse de PNL, USR și UDMR.