Prețul plătit de români pentru poluare: 23.000 de oameni morţi, echivalentul unui oraş mic care dispare în fiecare an

Comisarii de la Garda de Mediu Neamţ ştiu unde se aruncă gunoaie, dar nu reuşesc să-i prindă pe făptaşi pentru că aruncă după ora 16, când programul lor de bugetari s-a încheiat. Ba sâmbătă se aruncă după ora 14. Şi astfel de situaţii şi explicaţii sunt multe.

Ne întoarcem în Capitală, unde o bucată imensă dintr-un parc e distrusă pentru a lăsa loc betoanelor. În loc să plantăm, noi tăiem. O bună parte din Parcul Tineretului a fost distrusă de Primăria Sectorului 4 pentru a construi o parcare din betoane.

Nici viaţa copacilor de pe bulevard nu e mai bună. Pe un alt bulevard s-a turnat asfalt la rădăcina copacilor. Toţi s-au uscat. Ceva mai la deal se distruge trotuarul.

Am încercat să discut cu primarul Daniel Băluţa. N-a vrut să apară în faţa camerei şi l-a scos la înaintare pe purtătorul de cuvânt.

Citește și

O mare de peturi, noxe şi otrăvuri aruncate în aer, imaginea care va costa România sute de mii de euro pe zi

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

În mod normal, cetăţenii au dreptul să ştie cum stăm cu poluarea. Panourile de informare amplasate în oraş nu functionează. Nici măcar cel din faţa Ministerului Mediului. Arată doar ora şi temperatura. Nimic despre poluare.

Pistele de bicicletă i-ar putea convinge pe bucureşteni să-şi lase maşinile acasă. În Bucureşti, pistele lipsesc, iar mersul pe bicicletă e un coşmar. Ultima pista amenajată a fost în Pantelimon. Nu se poate folosi pentru că a fost prost gândită.

Marian Ivan este liderul organizaţiei pentru transport alternativ: "Am trecut prin 4 proiecte de acest tip. Este vorba de toate pistele din Bucureşti. Majoritatea au fost desfiinţate fiindcă nu au fost făcute cu cap şi nu au ţinut cont de nevoile bicicliştilor, practic asta nu e finalizată".

Acum, Ministerul Mediului pune la bătaie 10 milioane de lei pentru amenajarea unor piste în Capitală. Ivan susţine că însă că proiectele sunt prost gândite şi nu vor rezolva mare lucru.

Iaşi, unul dintre cele mai frumoase oraşe din România. Cel puţin pe centru. Iaşiul ocupa locul doi după Bucureşti la numarul de locuitori şi, din păcate, păstrează acelaşi loc pe podium şi la capitolul poluare. Aproape 4 sute de mii de oameni respiră aici un aer poluat.

Iaşiul este în infrigement pentru poluare. Traficul e principala cauză. Staţia de monitorizare din zona podul de piatră a întregistrat anul trecut 83 de depăşire pentru mai multe substanţe periculoase. Primarul susţine însă că nu traficul generează depăşiri, ci un fast food amplasat în apropierea staţiei.

Silviu Gurlui este profesor la Facultatea de Fizică din Iaşi. A inventat un sistem care poate detecta substanţele nocive din atmosfera la zeci de kilometri. Aproape în fiecare zi măsoară prin oraş gradul de poluare.

Depăşirile înregistarate de profesor sunt alarmante: "Au ieșit de 13 ori mai mari decât e admisibil".

La Iaşi am experimentat din nou modul în care se lucrează în instituţiile noastre. Pasarea răspunderii este sport naţional. Dănuț Pirchiu este şef serviciu monitorizare în Agenţia pentru Mediu Iaşi.

Dacă detectează poluări, agenţia anunţă Garda de Mediu, altă instituţie a statului.

Pe lanţ sunt prefectura, primăria şi multe alte instituţii, birocraţie, teancuri de hârtii şi problemele se pierd pe traseu şi rămân nerezolvate, iar oamenii suferă. Agenţia pentru mediu lucrează cu echipamente învechite. Garda Naţională nici măcar nu are echipamante.

Iaşiul este poluat şi de zona industrială de lângă oraş. Oamenii care lucrează sau locuiesc în zona se vaită.

Mioara Gociu are o firmă de confecţii metalice în zona industrială. De câţiva ani lângă gardul ei a apărut un incinerator de deşeuri. Gociu susţine că fumul îi afectează angajaţii şi a făcut până acum teancuri de sesizări şi reclamaţii.

Controale s-au făcut la incinerator, dar totul a fost în regulă. Am încercat să discutăm cu reprezentanţii incineratorului, dar ne-au închis poartă în nas. În zonă se simte un puternic miros de plastic ars. Sediul firmei este în Bacău. De acolo, patronul spune că la Iaşi nu se simte niciun miros.

În drumurile de la o instituţie la alta, Mioara Gociu a descoperit mai multe nereguli. De exemplu, în zonă este o statie de monitorizare a poluării. Anul trecut, în luna mai, staţia raportase deja 30 de depăşiri. S-a oprit brusc din cauza unui cablu ars până în luna decembrie.

Gociu a tot cerut agenţiei să vină să facă măsurători la ea în curte. Agenţia are un echipament mobil, dar nu-l poate deplasa dintr-un motiv halucinant: nu a fost înmatriculat pentru că asigurarea costă prea mult.

Aceşti oameni fac parte dintr-un lanţ de funcţionari ai statului care ar trebui să ne asigure un aer curat. Peste deal, lângă Iaşi, sătenii spun că nu mai pot să reziste.

Gabriela Arnăutu a făcut sesizări la toate instituţiile. Acum câţiva ani domnul Arnăutu a suferit un atac cerebral pe care-l pune pe seama poluării din zonă. Afectaţi au fost şi producătorii de albine.

România este în infrigement şi pentru gropile de gunoi pe care ar fi trebui să le închidă de ani buni. N-a reuşit. În plus, acolo unde s-au construit gropi noi nu funcționează din cauza birocraţiei. Aşa că în aproape toata țara gunoiul este cărat cu camioanele sute de kilometri la gropile autorizate. Am arătat această poveste la România, te iubesc!.

Reciclăm doar 6% din gunoiul pe care îl producem. Restul îl aruncăm. Suntem pe ultimul loc în Europa la reciclare şi asta pentru că plătim prea puţin pentru gunoiul pe care îl aruncăm. De ani buni trebuia introdusă o taxă de 80 de lei pe fiecare tonă de gunoi depusă la groapă.

Cristian Lazăr este directorul unei companii care reciclează gunoi: "Taxa la groapă este o măsură nepopulară pentru autorităţile locale în condiţiile în care vin alegerile, în 2019, şi asta înseamnă că trebuie să mărească tariful la populaţie".

Lacul Bicaz este poluat în fiecare primăvară cu zeci de tone de petruri aduse după topirea zăpezilor din amonte. Câţiva muncitori înarmaţi cu o greblă aduna sticlele cu mâna. Lacul este în administrarea Hidroelectrica. În fiecare an angajaţii companiei adună mizeria de aici. Cu mâna. În 2016 au muncit 3 luni. Şi povestea se repetă în fiecare an.

Pe mal, peturile rămase formează adevărate brâie de mizerie. Directorul Hidroelectrica Neamţ n-a vrut să stea de vorbă cu noi. Toată lumea ştie ce se întâmplă aici în fiecare an, dar nu se face nimic pentru a-i opri pe cei care îşi aruncă gunoaiele aiurea. Greu de prins nu sunt.

Printre resturi sunt şi gunoaie care se degradează în sute ani. Poliţie, Primărie, Garda de mediu, Apele Române sunt instituţii care ar trebui să acţioneze pe aceste vai.

Apa le cară în insule şi plutesc în derivă săptămâni în şir 40 de kilometri până la baraj.

Iftimie Petrariu este comisarul şef al Gărzii de Mediu Neamţ. A fost viceprimar în Târgu Frumos şi membru în partidul de guvernământ.

Mizeria din Bicaz vine pe Bistriţa. Am pornit pe firul apei cu o echipă de la salvamontul din Vatră Dornei. Locul e un colţ de rai. Din păcate, malurile Bistriţei sunt pline de gunoaie.

Am lăsat barca şi ne-am întors pe uscat în locurile cu gunoi. Am nimerit chiar la poarta poliţistului din sat. În faţa bisericii e şi mai rău.

Scandalos este faptul că lângă gunoaie este şi un tomberon, dar localnicii au preferat să-şi arunce mizeria pe apă. L-am chemat în acest loc pe primarul satului. Dintr-o dată, primarul se activează şi realizează că amenzile sunt atribuţia viceprimarului.

Poliţişti, primari, şefi ai gărzii de mediu, ai agenţiilor de mediu, miniştri, oameni pe care îi plătim ca să ne asigure un mediu sănătos. Ajung în funcţii numiţi de partid şi pe mulţi dintre ei nu-i interseaza ce se întâmplă în ţară. Iar confraţii noştri necivilizați profita din plin de lipsa lor de acţiune şi aruncă gunoie.

De aceeaşi lipsă de acţiune profită şi companiile care ne otrăvesc apele. Poluam şi, din păcate, preţul este mult prea mare. 23 de mii de oameni morţi, cât un mic oraş, care dispare în fiecare an.

Ar trebui să ne trezim odată şi avem grijă de mediu, să ne civilizăm, să reciclăm. Să înţelegem că în acest mediu pe care noi acum îl distrugem vor trăi copiii noştri.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl