România, trimisă în fața Curții de Justiție a UE pentru că nu monitorizează adecvat calitatea aerului
Comisia Europeană decide să trimită România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru nerespectarea obligaţiilor care îi revin în temeiul Directivelor privind calitatea aerului înconjurător.
”Reţeaua de monitorizare a României nu furnizează informaţii complete şi fiabile privind calitatea aerului, astfel cum se prevede în legislaţia UE”, afirmă Comisia, apreciind că eforturile depuse de autorităţile române au fost până în prezent insuficiente.
În temeiul directivelor - Directiva 2008/50/CE şi Directiva 2004/107/CE - statele membre trebuie să evalueze calitatea aerului înconjurător în conformitate cu cerinţe detaliate privind numărul, tipul şi amplasarea punctelor de prelevare, precum şi cu obiectivele de calitate a datelor. Aceste obligaţii de monitorizare sunt esenţiale pentru a asigura măsurători adecvate ale principalilor poluanţi şi pentru a sprijini un management eficace al calităţii aerului.
”Cu toate acestea, România nu s-a asigurat că reţeaua sa naţională de monitorizare a calităţii aerului îndeplineşte aceste cerinţe legale”, precizează CE.
Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în iunie 2017 şi o scrisoare suplimentară de punere în întârziere în iulie 2019. Comisia a emis un aviz motivat adresat României în iunie 2023, dar modificările necesare nu au fost încă finalizate.
”În urma evaluării celor mai recente date privind calitatea aerului din România, Comisia a concluzionat că, în pofida măsurilor luate de autorităţile române – inclusiv a eforturilor de modernizare a Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului – există în continuare lacune semnificative în materie de conformitate. Printre acestea se numără deficienţe în ceea ce priveşte numărul adecvat de puncte de prelevare şi neîndeplinirea obiectivelor privind calitatea datelor. Deficienţele se referă la principalii poluanţi, cum ar fi particulele în suspensie (PM10 şi PM2,5), dioxidul de sulf (SO₂), oxizii de azot (NOx), metalele grele şi benzoapirenul”, arată CE.
Potrivit Comisiei Europene, reţeaua de monitorizare a României nu furnizează informaţii complete şi fiabile privind calitatea aerului, astfel cum se prevede în legislaţia UE.
”Comisia consideră că eforturile depuse de autorităţile române au fost până în prezent insuficiente şi, în consecinţă, trimite România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene”, afirmă CE.
Directivele 2008/50/CE şi 2004/107/CE privind calitatea aerului înconjurător fac parte din cadrul de politică pentru un aer curat şi contribuie la atingerea obiectivelor pentru 2030 privind poluarea aerului prevăzute în Planul de acţiune privind reducerea la zero a poluării.
Acestea prevăd valori-limită şi valori-ţintă pentru concentraţiile mai multor poluanţi care afectează calitatea aerului şi stabilesc cerinţe detaliate pentru monitorizarea şi raportarea datelor privind calitatea aerului.
Scopul este de a se asigura că statele membre evaluează, gestionează şi îmbunătăţesc adecvat calitatea aerului înconjurător, astfel încât să se respecte standardele UE privind calitatea aerului.
Etichete: calitatea aerului, Comisia Europeana, romania,
.webp)
