De ce România nu a renunțat încă la schimbarea orei, deși CE a cerut renunțarea la sistemul cu ora de vară - ora de iarnă

×
Publicitate

În această noapte, dăm ceasurile înapoi cu o oră și trecem, astfel, la ora de iarnă. Practic, se va întuneca mai devreme.

Sistemul e contestat de multă vreme, iar Comisia Europeană a cerut statelor membre să renunțe la această schimbare, solicitantă pentru oameni și fără efect real, în criza energetică pe care o traversăm.

Sâmbătă noapte, ora 4.00 dimineața devine ora 3.00 – ceea ce înseamnă că vom dormi cu o oră plus, iar ziua de duminică va avea 25 de ore și va fi cea mai lungă din an.

România este una dintre cele 76 de țări care respectă această schimbare de oră, dar multe altele au ales să nu mai facă acest lucru, din diverse motive. La nivel European, în 2019, Comisia a cerut statelor să renunțe la schimbarea orei de două ori pe an, iar în 2021, fiecare stat trebuia să decidă dacă rămâne la ora vară sau de iarnă. Însă, din cauza pandemiei, nu s-a mai stabilit nimic oficial.

Însă, în noul context economic pe care îl traversăm, au apărut din nou dezbateri pe marginea acestui subiect. În Italia, oamenii de știință susțin că prelungirea orei de vară pe întreg anul va reduce facturile la energie, iar acest lucru ar înseamna, spun ei, o economie anuală pentru Italia de aproximativ 500 de milioane de euro.

Sistemul cu ora de vară - ora de iarnă a fost adoptat de țările europene în secolul trecut, pentru a economisi energie, mai ales în perioada războiului sau a crizelor de pe piața petrolului apărute în anii 1970.

Pe de altă parte, acest mecanism are și efecte negative asupra sănătății noastre, spun medicii. În primele câteva zile, unii dintre noi ne simțim mai obosiți, avem probleme cu somnul sau nu ne putem concetra.

Sunt însă 106 țări din întrega lume unde nu este schimbată ora.

Articol recomandat de sport.ro
Clara, îndrăgostită de iubitul de 85 de ani: ”Are un spirit tânăr”
Clara, îndrăgostită de iubitul de 85 de ani: ”Are un spirit tânăr”
Citește și...
Parchetul a confirmat tipul dronei doborâte în Buzău de un F-16 românesc. Anunțul procurorilor

Drona doborâtă vineri de un avion F-16 pilotat de un militar român în zona Padina din judeţul Buzău era de tip Shahed, informează Parchetul General într-un comunicat de presă.

Crater și rămășițe de rachetă descoperite în Brăila, după ce avionul italian nu a nimerit drona intrată în spațiul aerian

Ministerul Apărării anunţă, vineri seară, că echipele din teren au identificat resturi din drona doborâtă şi din racheta interceptoare în judeţul Buzău, iar un crater şi rămăşiţe ale unei rachete aer-aer au fost găsite în judeţul Brăila.

De ce navele comerciale nu pot detecta dronele maritime. Explicația după cele două incidente din largul României

Incidentul deosebit de grav din spațiul nostru aerian este potrivit șefului Armatei legat de un atac furibund al rușilor asupra Odesei. Astfel, mai multe drone au ajuns și în Marea Neagră. 

Recomandări
ANIMAȚIE. Traseul dronei militare doborâte, în premieră, de un F-16 în România. Cum a ajuns la 90 de kilometri de București

O dronă de luptă a fost doborâtă, vineri, de un avion românesc de vânătoare F-16 la nici 90 de kilometri de centrul Bucureștiului. 

Prima reacție a NATO după ce România a doborât o dronă în Buzău. „Alianța e capabilă și pregătită să reacționeze”

NATO a reacționat, vineri, după ce România a doborât o dronă în Buzău și menționează că alianța „e pregătită și capabilă să reactioneze la orice potențiale amenințări aeriene”.

Negocieri încheiate cu un boicot. Votul pe legea salarizării ar putea fi amânat pentru august

Noua lege a salarizării este în pericol să nu fie votată în Parlament săptămâna viitoare, așa cum și-ar fi dorit Guvernul. Sindicatele din Sănătate și Educație nu s-au mai așezat la masa negocierilor, iar PSD anunță că nu o susține în forma acutuală.