România şi Estonia sunt ţările UE cel mai puţin dependente de importurile de energie

Rata de dependenţă de importurile de energie variază între peste 90% în Malta, Cipru şi Luxemburg şi până la 10,52% în Estonia şi 28,20% în România. Însă, în timp ce în Estonia rata de dependenţă de importurile de energie s-a dublat în decurs de un an, de la 4,83% în 2019, până la 10,52% în 2020, în România a scăzut cu trei puncte procentuale comparativ cu 2019.

Eurostat precizează că la nivelul UE reducerea dependenţei de importurile de energie este rezultatul unui declin cu 12,6% al importurilor de energie precum şi al reducerii producţiei de energie primară, schimbări care au avut legătură cu cererea limitată în contextul restricţiilor impuse în contextul pandemiei de COVID-19 şi a crize economice care a urmat.

Cele mai importante surse de combustibil din mixul energetic al UE în 2020, petrolul şi produsele petroliere (34,5% din total) şi gazele naturale (23,7% din total) sunt în mare parte importate. Rata de dependenţă de import în cazul ţiţeiului brut a fost cea mai mare din toate tipurile de combustibil şi a scăzut doar uşor de la 96,8% în 2019 până la 96,2% în 2020. Gazele naturale, un combustibil importat pentru producţia de electricitate şi încălzire în UE, au a doua cea mai ridicată rată de dependenţă de import, 83,6% în 2020, în scădere cu şase puncte procentuale faţă de situaţia din 2019.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5