Pe termen mediu și lung, riscurile cresc exponențial, de la pierderea fondurilor PNRR până la retrogradarea ratingului de țară, arată o analiză realizată de Confederația Patronală Concordia.
Confederația Patronală Concordia a analizat impactul potențial al actualei crize politice asupra economiei românești, iar concluziile indică riscuri semnificative atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și lung.
Potrivit analizei, instabilitatea politică are deja un cost economic direct și măsurabil.
Acesta se reflectă în dobânzile la care se împrumută statul, în evoluția cursului de schimb, în ratele la credite și în fondurile din PNRR, pe care România riscă să nu le mai acceseze.
România plătește deja o penalizare zilnică pentru suprapunerea crizelor.
Dobânzile la care se împrumută statul au crescut brusc, cu aproape un punct procentual față de nivelul din februarie, de la 6,4% la 7,31%.
Efectele instabilității pe termen lung: costuri mai mari pentru companii și rate lunare mai ridicate pentru populație
Dacă instabilitatea persistă, aceste creșteri se pot adânci, ceea ce va însemna costuri mai mari pentru companii și rate lunare mai ridicate pentru populație.
În același timp, cursul euro poate urca cu 1-2%, de la 5,09 lei spre 5,20 lei. Având unul dintre cele mai ridicate grade de transmitere a cursului în inflație din regiune, România va resimți rapid această evoluție în prețurile de consum.
Totodată, ratele la credite ar putea crește cu aproximativ 7,5-10%, ceea ce reduce veniturile disponibile și pune presiune suplimentară pe consum.
Pe termen mediu și lung, riscurile sunt și mai mari. Dacă această criză afectează reducerea deficitului bugetar, România riscă să piardă ratingul de țară investment grade.
Scenariu similar în Ungaria
Un scenariu similar, prin care a trecut Ungaria, a dus la creșterea costurilor de finanțare cu 3 puncte procentuale.
Aplicat României, un astfel de scenariu ar genera cheltuieli suplimentare cu dobânzile de peste 100 de miliarde de lei în următorii cinci ani: +4 miliarde lei în 2026, +12 miliarde în 2027, +22 miliarde în 2028, +30 miliarde în 2029 și +33 miliarde în 2030.
Pentru a acoperi aceste costuri și a menține bugetul în parametrii agreați la nivel european, România ar trebui fie să crească TVA cu încă 3 puncte procentuale, fie să majoreze toate celelalte impozite, un scenariu considerat dificil de susținut.
Analiza evidențiază și riscuri semnificative legate de fondurile PNRR.
Scenariul optimist
În scenariul optimist, România ar pierde minimum 30% din sumele așteptate în 2026, adică aproximativ 3,5 miliarde de euro.
Dacă proiectele se opresc, creșterea economică scade cu 0,2-0,3 puncte procentuale, statul pierde 600-700 de milioane de euro din taxe, iar deficitul bugetar ajunge la 6,43% din PIB, fiind însoțit de șomaj mai mare și falimente.
Dacă statul acoperă diferența din bugetul propriu, deficitul urcă la 6,9% din PIB.
Scenariul pesimist
În scenariul negativ, pierderea ajunge la 50% din fonduri, aproximativ 5,7 miliarde de euro.
Fără compensare, creșterea economică scade cu 0,35-0,40 puncte procentuale, veniturile fiscale se reduc cu 1,4-1,5 miliarde de euro, iar deficitul ajunge la 6,61% din PIB. Cu acoperire bugetară, deficitul depășește 7,2%.
Scenariul critic
În scenariul critic, în care majoritatea reformelor sunt ratate, pierderile pot ajunge la 70%, adică circa 8 miliarde de euro.
Fără compensare, PIB-ul scade cu 0,6-0,7 puncte procentuale, pierderile fiscale ajung la 1,9-2 miliarde de euro, iar deficitul urcă la 6,75%. Dacă statul acoperă diferența, deficitul ajunge la 7,8% din PIB, cu risc ridicat de retrogradare la statutul de „junk”.
Concluzia analizei este că impactul instabilității politice este suportat direct de companii și cetățeni, iar decidenții politici trebuie să restabilească rapid încrederea mediului privat, a investitorilor și a populației în stabilitatea și predictibilitatea economică a României.
Criza politică din România
Moţiunea de cenzură intitulată „STOP 'Planului Bolojan' de distrugere a economiei, de sărăcire a populaţiei şi de vânzare frauduloasă a averii statului” , a fost prezentată miercuri în plenul reunit al Parlamentului.
Şedinţa a fost condusă de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Natalia Intotero, care a anunţat că şi-au înregistrat prezenţa 343 de parlamentari din totalul de 464.
Birourile permanente reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au decis, marţi, calendarul dezbaterii şi votării moţiunii de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan:
- Miercuri, 29 aprilie, moţiunea de cenzură a fost citită în plenul comun.
- Marți, 5 mai, de la ora 11:00, moţiunea va fi dezbătută şi votată. Votul va fi secret, cu bile.
Moţiunea a fost semnată de 253 de parlamentari.
Ce scrie în moțiunea de cenzură PSD-AUR
Grupurile parlamentare ale PSD, AUR şi PACE - Întâi România solicită în moţiunea de cenzură depusă la Parlament demiterea Guvernului şi îl acuză pe prim-ministrul Ilie Bolojan că a ajuns într-un punct în care confundă deliberat reforma cu vânzarea şi strategia cu improvizaţia.
