România riscă o penalizare de un miliard de euro dacă nu respectă termenele PNRR pentru închiderea centralelor pe cărbune

"În momentul de faţă, definitivez cu colegii de la Complexul Energetic Oltenia scenariile de lucru. Mâine (marţi, n.r.) plec la Bruxelles pentru o negociere oarecum finală pentru că, până vineri, România trebuie să aibă o poziţie foarte clară pe Jalonul 119 (care vizează închiderea centralelor pe cărbune, n.r.). Timp de 2 ani şi jumătate pentru Comisia Europeană a fost tabu, nu au fost dispuşi să redeschidă acest dosar. Au fost dispuşi să redeschidă acum o lună de zile după ce am prezentat un studiu de adecvanţă făcut de colegii de la Transelectrica, în care erau patru scenarii, iar unul dintre ele arăta clar că, în anumite condiţii, în lipsa grupurilor pe cărbune de la CE Oltenia, riscăm cu adevărat să avem un deficit masiv de energie şi, în acel scenariu, suntem în cazul în care vom închide aceste centrale la 31 decembrie”.

România riscă să fie penalizată

”În situaţia în care nu voi reuşi să-i conving şi vom ajunge în situaţia de a le păstra cu riscul de a primi o corecţie financiară de minimum un miliard de euro, toate măsurile din pachetul 1 şi 2 de restrângere a cheltuielilor bugetare, de creştere a veniturilor, vor fi anulate de penalitatea de minimum un miliard de euro pe care o vom plăti Comisiei Europene pentru faptul că nu ne-am atins ţintele asumate de România prin PNRR", a menţionat Bogdan-Gruia Ivan.

El a subliniat că România a încasat 2,6 miliarde de euro "pentru a înlocui capacităţile de producţie a energiei electrice pe lignit cu noi capacităţi de producţie bazată pe gaz, solar şi storage".

"În ceea ce priveşte proiectul solar şi storage cu OMV Petrom, suntem într-o formă avansată şi, în mod normal, anul viitor ar trebui fie finalizată construcţia care încă nu a început, iar la nivelul celorlalte două centrale pe gaze (Işalniţa şi Turceni, n.r.) suntem în procedură de achiziţie publică. Am făcut rost de resurse pentru a creşte bugetul, pentru că vorbeam de o bugetare făcută în anul 2022 - şi sperăm să intrăm în linie dreaptă şi să le avem în aproximativ trei ani. Sunt foarte multe detalii complicate şi cred că va fi deschidere din partea Comisiei. În funcţie de modul în care vom negocia în această săptămână şi vom convinge Comisia Europeană cu o amânare, sper eu de cel puţin câteva luni, dacă nu până la finalul anului viitor, vom putea să evităm penalizarea României cu un miliard de euro şi vom putea să trecem această iarnă într-o formă în care să nu punem şi mai multă presiune asupra pieţei de energie din România, să fim şi mai mult dependenţi de importuri, statistic dovedite la preţuri foarte mari, iar între timp să putem să intrăm cu Iernutul în producţie şi cu Mintia", a mai spus ministrul.

Citește și

Val de accidentări la munte. Turiștii, încălțați cu adidași pe pârtii: „Avem două, trei perechi de ciorapi”

Potrivit acestuia, România ar trebui să ajungă la o putere totală instalată a capacităţilor de stocare, până la finalul anului viitor, de circa 2.200 de MW.

Articol recomandat de sport.ro

Ce face marea campioană Monica Roșu, la 20 de ani după ce s-a retras din gimnastică. "E o altă carieră"