România, pe locul 3 în Europa la consumul excesiv de medicamente. Eliberarea antibioticelor din farmacii se face prea ușor

×
Codul embed a fost copiat

Eliberarea antibioticelor din farmacii se face prea ușor, iar asta contribuie la un consum excesiv al acestor medicamente. Suntem pe locul 3 în Europa și extrem de grav este unii doctori prescriu preventiv tratamente pentru infecții grave.

Pe de altă parte, mulți români ronțăie antibioticele ca pe bomboane, incluziv când sunt răciți și nu ar avea nevoie. Toate aceste lucruri contribuie la rezistența bacteriilor, care este strâns legată apoi de răspândirea infecțiilor asociate actului medical. Drept urmare, Ministerul Sănătății vrea să schimbe regulile.

Antibioticele pot fi luate doar pe baza de rețetă, însă prescrierea lor se face prea ușor, spune ministrul Sănătății.

Prof.dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății: „Să reglementăm încât antibioticele să nu mai poată fi eliberate pe prescripție simplă. În țările nordice nu se dă antibioti c foarte ușor decât când există o confirmare a unei infecții bacteriene, o antibiogramă dacă este cazul.”

O variantă ar putea fi eliberarea antibioticelor pe baza unor rețete clasificate în funcție de culoare - cum se întâmplă în cazul medicamentelor pentru controlul durerii, anxietate ori problemelor de sănătate mintală. Acestea sunt galbene sau verzi și, în unele cazuri, au nevoie de recomandarea unui medic specialist, precum oncologul sau psihiatrul, după o diagnosticare clară. Dar sunt situații când pot fi inițiate și de medicul de familie.

Citește și
Felix Baumgartner
Momentul în care Felix Baumgartner a scris istorie: 14 octombrie 2012. Video cu saltul incredibil de la marginea stratosferei

Doar că această variantă nu ar rezova problema, cred medicii de familie. Ei sunt de părere că soluția ar fi digitalizarea rețetelor, astfel încât să se poată verifica ușor cine, când și în ce condiții a eliberat rețeta pentru antibiotice.

O altă problemă este faptul că, în România, în ultimii ani, a crescut prescrierea de antibiotice cu spectru larg, adică acele tratament care ar trebui să fie folosite doar pentru infecții foarte grave. Acest lucru ne îndepărtează de obiectivul Organizației Mondiale a Sănătății, conform căruia până în 2023, 60% din antibiotice prescrise ar trebui să fie cele de primă linie.

Limitarea consumului de antibiotice este un pas important în limitarea infecțiilor asociate actului medical, pentru că luate întâmplător, aceste medicamente duc la rezistența bacteriilor.

Strategia pusă în transparență de ministrul Sănătății cuprinde și alți pași, precum implementarea unor măsuri de igienă și de educație pentru personalul medical și pentru populație.
65 de spitale vor primi peste 150 de milioane de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru a face investiții în lupta împotriva infecțiilor nosocomiale. De pilda, reprezentanții Institutul Matei Balș au gândit un sistem complex de dezinfecție.

Dr. Cătălin Apostolescu, managerul Institutuliu Matei Balș: „Un sistem automatizat de dezinfectant și săpun astfel încât să avem o evidență a persoanelor din institut. Și când se spală sau dezinfectează pe mâini. Se vor mai achiziționa și o serie de aparate de laborat pentru a identifica germeni și genele de rezistență.”

În plus, aici va fi construit și un sistem de tuburi cu aer comprimat pentru transportul eprubetelor, din secții către laboratoare, astfel încât să nu mai fie manevrate de personalul medical. 

Articol recomandat de sport.ro
FOTO ȘI VIDEO | Imagini de coșmar! Un cunoscut luptător MMA, ciuruit cu 5 gloanțe în plină stradă. Totul a fost filmat
FOTO ȘI VIDEO | Imagini de coșmar! Un cunoscut luptător MMA, ciuruit cu 5 gloanțe în plină stradă. Totul a fost filmat
Citește și...
Momentul în care Felix Baumgartner a scris istorie: 14 octombrie 2012. Video cu saltul incredibil de la marginea stratosferei
Momentul în care Felix Baumgartner a scris istorie: 14 octombrie 2012. Video cu saltul incredibil de la marginea stratosferei

În 2012, Felix Baumgartner a uimit lumea cu un salt spectaculos din stratosferă, devenind primul om care a depășit bariera sunetului în cădere liberă, fără să se afle într-un avion.

Un cioban a dat peste criminalul din Mureș, într-o pădure. Înarmat, suspectul și-a ieșit din minți și a obținut ce a vrut
Un cioban a dat peste criminalul din Mureș, într-o pădure. Înarmat, suspectul și-a ieșit din minți și a obținut ce a vrut

Apar informații noi despre Emil Gânj, individul căutat de 11 zile după ce și-a ucis fosta iubită în județul Mureș.

Greu cu munca. România are cea mai mică durată a vieții profesionale din UE. Statele nordice sunt în fruntea topului. Hartă
Greu cu munca. România are cea mai mică durată a vieții profesionale din UE. Statele nordice sunt în fruntea topului. Hartă

Durata medie preconizată a vieții active în UE este de 37,2 ani, cu diferențe mari între state. România înregistrează cea mai scurtă durată, 32,7 ani, cu femeile sub media bărbaților, la doar 29,2 ani.

Recomandări
Greu cu munca. România are cea mai mică durată a vieții profesionale din UE. Statele nordice sunt în fruntea topului. Hartă
Greu cu munca. România are cea mai mică durată a vieții profesionale din UE. Statele nordice sunt în fruntea topului. Hartă

Durata medie preconizată a vieții active în UE este de 37,2 ani, cu diferențe mari între state. România înregistrează cea mai scurtă durată, 32,7 ani, cu femeile sub media bărbaților, la doar 29,2 ani.

UE a reușit să adopte al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Statul care a renunțat, în final, la „veto”
UE a reușit să adopte al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Statul care a renunțat, în final, la „veto”

Uniunea Europeană a adoptat al 18-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, care prevede o reducere a preţului petrolului rusesc autorizat pentru export, au informat surse diplomatice citate de AFP.  

România, lider detașat la numărul de cetățeni care au plecat să trăiască în alte țări din UE - dublu față de Polonia
România, lider detașat la numărul de cetățeni care au plecat să trăiască în alte țări din UE - dublu față de Polonia

Românii reprezintă cel mai mai număr de cetăţeni dintr-o ţară a Uniunii Europene care trăiesc în alte state comunitare.