România obține o victorie culturală majoră: Transhumanța, patrimoniu UNESCO
România a reușit să introducă transhumanța turmelor de oi în patrimoniul cultural – UNESCO alături de 9 state europene.
În 2019 Austria, Grecia și Italia au obținut recunoașterea internațională pentru transhumanță din zona mediteraneană.
În România păstoritul este atestat oficial din 1418. Documentele vremii ne arată că ciobanii din zona Sibiului au primit atunci permisiunea să pască turmele la sud de Carpați, unde au întemeiat și noi aşezări.
După atâta timp, meseria lor pare să nu se fi schimbat prea mult.
Cioban: „Trebuie să avem grijă de lighioană, de lup, de urs, să mănânce oile bine”.
Mutarea turmelor de oi de la munte la câmpie, așa-numita transhumanță, a plimbat ciobanii prin toată țara.
Cioban: „Acum, când plecăm la munte, o luăm pe vale, prin pădure, prin goluri, cu măgarii după noi, și facem 4 zile până la Vaideeni, de la Vaideeni mai facem o zi până la munte.”
Cioban: „Ieșim pe Valea Avrigului, până la cabana Suru – și de acolo – ieșim în vârf și facem în dreapta. Ieșim la Clăbucet. Și în final ajung în Grohotiș”.
Acum, în dosarul depus de autoritățile noastre la comisia UNESCO au fost strânse zeci de mărturii ale ciobanilor și ale celor care le-au studiat îndelung munca.
Lucian David – etnograf Institutul de Etnografie și Folclor "Constantin Brăiloiu" al Academiei Române: ”România este singura țară carpatică participantă în acest dosar și aduce astfel la cunoștința comunității internaționale valoarea de moștenire culturală și naturală a Carpaților românești. Din punctul meu de vedere avem cel mai complex și arhaic păstorit din Europa”.
În ultimii ani, numărul tinerilor ciobani este în scădere, iar tradiția de sute de ani ar putea să dispară.
Etichete: patrimoniul unesco, transhumanta,
Dată publicare:
