România nu respectă direcțiile Organizației Mondiale a Sănătății pentru recunoașterea identității transgender
12 din cele 27 de state ale Uniunii Europene, printre care și România, nu respectă direcțiile Organizației Mondiale a Sănătății pentru recunoașterea identității transgender.
Cei din comunitate reclamă că nu au acces la servicii medicale trans specifice pe baza consimțământului și deciziilor lor. De exemplu, pentru orice intervenție sau tratament medical sunt condiționați de un diagnostic pus de medicul psihiatru cerință care, după părerea lor, contribuie la stigmatizare și discriminare.
Organzatia Mondială a Sănătății a redefinit încă din 2019 identitatea de gen și a eliminat-o din categoria bolilor psihice și a inclus-o în categoria sănătății sexuale.
Alegeri 2024
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
22:40
Ce a răspuns Nicolae Ciucă la întrebarea dacă a scris versurile manelei ce i-a fost dedicată de Dani Mocanu
22:10
„Cine poate să-l oprească pe Simion”. CTP: „În acest tur 1, fiecare candidat va fi pe barba lui, mai puțin dna Lasconi”
19:35
Peste un milion de tineri vor vota pentru prima dată la alegerile prezidențiale. „Este arma noastră”
De asemenea, a înlocuit diagnostice învechite precum transsexualismul și tulburarea de gen, cu incongruența de gen. În România, însă și în multe țări europene, persoanele transgender au nevoie de avizul medicului psihiatru înainte de procedurile de transformare în femeie sau bărbat.
Ian Teodorescu a trecut prin acești pași și povestește cât de greu i-a fost .
Ian Teodorescu, persoană transgender: „A trebuit prima dată să merg să primesc un diagnostic psihiatric de la un medic psihiatru, moment care a fost ciudat pentru mine, pentru că a trebuit să povestesc niște lucruri destul de intime, despre viața mea și despre copilăria mea și am răspuns la niște întrebări la care am răspuns deja de multe ori înainte”.
Lucrul deranjant pentru membrii comunității este faptul că diagnosticul pus este încadrat la boală psihică.
Alin Pătrățanu, medic psihiatru: „Lucrez în colaborare cu un psiholog, unde să li se facă și o evaluare psihologică și de aici poate primi acest diagonstic, cu care ulterior poate merge la endocrinolog sau chirurg. Pentru pacienți nu este deloc plăcut. Problema este că aceste persoane au nevoie e o evaluare complexă și ar fi bine să existe o echipă multidisciplinară, cum există în alte țări”.
O procedură și mai greoaie în România este cea pentru modificarea genului în actele de identitate.
Deși Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit, în 2021, că România nu le oferă persoanelor transgender o procedură clară și eficientă, nici acum, la noi, nu s-a modificat nimic. Iar cei care doresc să facă acest lucru pot doar să dea autoritățile în judecată. Urmează un proces care se poate întinde pe câțiva ani și care implică costuri mari.
Daria Noica, consilier juridic: „Ar trebui să avem această procedură previzibilă, transparentă, clară, accesibilă, să avem niște pași standardizați foarte simplu persoanele să meargă în fața unei unui organ administrativ, nu în instanță judecătorească, să nu fie nevoie de această corvoadă, de angajat avocat, de convins instanța”.
Conform Asociației ACCEPT, în România aproximativ 3% din populație se identifică drept persoane transgender, adică au o identitate de gen care diferă de cea a sexului biologic stabilit la naștere. Iar potrivit datelor de la Evidența Populației, în ultimii 5 ani, în jur de 150 de persoane au reușit să își schimbe cartea de identitate cu una nouă, conformă identității lor.
