România, în ultima săptămână de stare de urgenţă. Ce măsuri ar putea lua Guvernul
Cu peste 15.000 de îmbolnăviri şi 1.000 de morţi, în ţară dar şi în străinătate, România intră în ultima săptămână de stare de urgenţă.
În aceste condiţii, autorităţile pregătesc acum terenul, pentru ce va urma. De vineri intrăm în stare de alertă, iar Guvernul a stabilit o serie de măsuri care ar trebui să ţină sub control, pandemia de COVID19. Astfel, executivul va putea aplica gradual toate restricţiile de până acum, dacă situaţia o cere.
Şi în starea de alertă autorităţile pot păstra suspendarea servirii şi consumului de mâncare şi băuturi în restaurante, hoteluri, pensiuni, cafenele sau alte localuri publice, atât în interior cât şi în exterior. La fel ca până acum, este permisă această activitate câtă vreme clienţii nu rămân în spaţiile respective, ci îşi iau produsele acasă. Este vorba de servicii de tip drive-in, room service sau livrare la domiciliu.
Totodată, statul poate decide să rămână închise centrele comerciale unde există mai multe magazine. Pot fi exceptate, bineînțeles cele alimentare, farmaciile, cabinetele stomatologice, curăţătoriile, serviciile de optică medicală, centrele de îngrijire personală dar şi magazinele care comercializează produse electrocasnice. La fel, ar putea rămâne deschise acele magazine din centrele comerciale care au acces stradal direct şi este întreruptă orice legătură cu restul complexului.
Prin actualul proiect propus de guvern, toţi cei care lucrează în aceste magazine sau cabinete sunt obligaţi să poarte masca de protecţie. De asemenea, statul poate impune tuturor obligativitatea purtării măştii în toate spaţiile publice închise, în spaţiile comerciale, mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă.
Pe de altă parte, angajatorii au obligaţia să facă triajul epidemiologic al angajaţilor, iar aceştia trebuie să îşi dezinfecteze mâinile când ajung la locul de muncă. De asemenea, angajatorii pot stabili programe individualizate de muncă, fără acordul salariatului, pentru a se asigura distanţarea necesară, pot modifica locul şi felul muncii sau pot dispune, în mod unilateral, desfăşurarea activităţii în regim de telemunca, adică munca la domiciliu.
În domeniul transporturilor, autorităţile statului pot să menţină în continuare suspendate unele curse aeriene, feroviare, rutiere sau navale în funcţie de situaţie. De asemenea, vor rămâne măsurile privind igienizarea spaţiilor, mijloacelor de transport, dar şi regulile pentru personalul companiilor de transport în scopul prevenirii contaminării.
Şi în starea de alertă, autorităţile pot menţine măsura închiderii şcolilor şi universităţilor şi pot dispune organizarea activităţilor de educaţie online.
De asemenea, pot fi întrerupte competiţiile sportive şi pot fi închise spaţiile destinate activităţilor sportive precum săli de sport sau baze de cantonament.
Interesant este că statul nu va mai dispune închiderea lăcaşurilor de cult în starea de alertă ci va dispune doar măsuri privind accesul care să prevadă o distanţă minimă de siguranţă.
În final, statul îşi rezervă în continuare dreptul de a institui carantina în anumite zone sau spaţii, de a dispune restricţii de circulaţie, de a închide puncte de trecere a frontierei sau de a interzice total sau parţial circulaţia aeriană, feroviară, rutieră sau navală.
Practic, cu acest proiect care ar putea deveni lege până la finalul săptămânii, dacă Parlamentul îl validează, guvernanţii nu fac decât să îşi asigure cadrul legal pentru a putea dispune ulterior diverse măsuri pe parcursul stării de alertă care va intra în vigoare de vineri.
