România, condamnată de CEDO în cazul unei femei care și-a acuzat superiorul de hărțuire sexuală
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România, pentru că nu tratat cu atenţie un caz de hărţuire sexuală petrecut la locul de muncă.
Victima, o femeie din județul Timiş, şi-a acuzat superiorul, un şef de gară, că a hărţuit-o atât fizic, cât și verbal. Femeia a încercat să îşi caute dreptatea, însă, după trei ani de anchetă, cazul a fost clasat. Acum, statul roman trebuie să îi dea 7.500 de euro despăgubiri. În România, prea puţine femei au curajul să denunţe astfel de situaţii, iar pe de la altă parte este greu de demonstrat fapta.
Femeia, acum în vârstă de 52 de ani, lucra la serviciul de curăţenie al unei gări din județul Timiș.
La un moment dat şi-a făcut curaj şi a reclamat că a fost harțuită de şeful gării. Ea a povestit că bărbatul îi cerea să întreţină relații sexuale şi pentru că nu a acceptat ar fi agresat-o fizic şi verbal. Iar în unele situaţii devenea agresiv şi îi reproşa că nu îşi face bine treaba. În apărarea ei, femeia a avut mai multe înregistrări audio. În 2017, cazul a fost preluat de procurori, însă, trei ani mai târziu a fost clasat definitiv.
Cătălina Bordianu, avocat: "Probabil că a făcut o plângere penală pe hărțuire, a probat cu înregistrări audio video și în România în cadrul cercetărilor organelor penale acest tip de probe nu este unanim acceptat, pe principiul că nu ai acceptul persoanei pe care ai înregistrat-o, dar ești singură probă pe care poți să o ai."
Procurorii au ajuns la concluzia că bărbatul i-a cerut favoruri sexuale, dar nu a pus-o într-o situație umilitoare, element care ar fi constituit o infracțiune. Lor li s-a părut că în înregistrări nu se simțea jenată în discuții și nu a opus rezistenţă. Deşi, din spusele femeii, a fost pusă în situații dificile în nenumărate rânduri.
Decizia CEDO
Curtea Europeană a Drepturilor Omului îi acuză pe procurorii romani că nu au luat în calcul probele. În raportul CEDO este menționat inclusiv faptul că victima și agresorul au fost aduși fata în faţă, ceea ce nu ar fi trebuit să se întâmple. Acum, statul roman trebuie să îi plătească femeii 7.500 de euro.
Potrivit Poliţiei Romane, în primele 5 luni ale lui 2022 - 152 de femei au căzut victime ale hărțuirii sexuale, însă sunt şi 8 bărbați. Anul trecut, au fost 356 de femei şi 33 de bărbați.
Andreea Braga, Asociația pentru Drepturile Femeilor: “Oricine își dorește să își păstreze locul de muncă, de aici vine și reticiența colegilor de munca să intervină. În interpretarea, inclusiv a unor procurori sau judecători, pare să arate că victima a provocat prin comportamentul său această formă de violență."
Adrian Dan, sociolog universitatea din București: "Nu știm cum vor reaacționa partenerii de viață, copiii, prietenii. Nu știm dacă nu cumva ar spune: 'N-ai făcut tu ceva care să inducă un asemenea comportament?' Atunci tăcem și suntem expuşi unei continue hărțuiri sexuale pentru că ne gândim că nu e atât de rău sau avantajele sau dezavantajele sunt mai mari în viziunea noastră de moment. Până la urmă și indiferenţa celor din jur, a oamenilor de pe stradă, a colegilor, care prin tăcerea lor tolerează, sunt complici."
În prezent prin intremediul Ministerului Familiei sunt organizate cursuri de formare pentru aproximativ 900 de poliţişti, judecători, procurori şi avocaţi. Aceştia ar trebui ca pe viitor să sprijine victimele violenţei domestice şi de gen.
