România, țara cu 82 de cinematografe. Cel mai ieftin este în județul Vâlcea și costă 11 lei

Acesta este cel mai ieftin cinematograf aflat în patrimoniul România film: 11 lei şi 18 bani. Ultima evaluare a fost făcută în 1994. Bineînţeles, nu se mai proiectează filme aici de ani de zile. Clădirea a fost închiriată cu acte în regulă abia în urmă cu câteva luni, iar acum, în fostul cinematograf Oltețul funcţionează un magazin de piese auto.

Actualul chiriaş plăteşte 75 de lei pe lună pentru acest spaţiu, aflat chiar lângă locuinţa familiei sale. Recunoaşte că, ani de zile, a folosit clădirea ca depozit, fără a avea un contract. Susţine, însă, că a făcut demersuri către România Film pentru a intra în legalitate, mai ales că spaţiul devenise o ruină. Cinematograful a fost închis în 2000. Contractul de închiriere a fost semnat între cele două părţi 17 ani mai târziu.

 La Călimăneşti, vestita staţiune turistică din judeţul Vâlcea, un cinema cu aproape 300 de locuri a fost abandonat de România Film de ani de zile.

Mari actori încă ne privesc din foaierul fostului cinematograf din Călimăneşti. Printre ei şi Ion Dichiseanu, unul dintre protagoniştii filmului de aventuri „Tunelul", turnat în 1966 chiar în Călimăneşti.

La câţiva kilometri distanţă, în Căciulata, acelaşi peisaj sinistru. Acoperişul fostului cinema arata ca după bombardament, iar clădirea a devenit un uriaş tomberon de gunoi.

Primarul oraşului Călimăneşti, pe raza căruia se află ambele cinematografe, susţine că încearcă, de ani de zile, să preia clădirile de la România Film, în baza unei legi din 2008 care permite transferul sălilor către administraţiilor locale. Nu a reuşit, aşa că este hotărât să dea Regia în judecată. 

Din cele 20 de cinematografe funcţionale, în 2002, în judeţele Argeş şi Vâlcea, acum mai este deschis doar unul în Piteşti, care poartă numele actorului Sebastian Papaiani. Constantin Curelea, administrator aici de o viaţă, spune că acest cinema ar face faţă concurenţei sălilor de la mall, dacă s-ar înveşti 25.000 de euro în modernizare. Dar România Film nu are bani, aşa că a decis să îl închidă pe timpul iernii

Constantin Curelea, administrator cinematograf: „Noi dăm film în 2017 cu acest proiector, cum se dădea film în căminele culturale până în anii '89."

Aşa au stat lucrurile în România Film, la vedere, timp de 27 de ani! Şi atunci ne întrebam firesc de ce niciunul dintre cei 21 de miniştri ai Culturii nu au făcut nimic ca să oprească jaful din industria cinematografelor? 

Dacă le adunăm şi pe cele private abia ajungem la cifra de 82 de cinematografe, din care 90 la sută sunt amplasate în centrele comerciale. România rămâne ţara unde patru locuitori din 10 susţin că sunt nevoiţi să meargă la film, într-un alt oraş decât cel în care locuiesc.

Tecuci din judeţul Galaţi are 35.000 de locuitori şi niciun cinematograf. Şi aici se repetă scenariul din alte oraşe ale României: fostul cinema, abandonat de Primărie şi România Film, este acum o ruină.

Georgiana, Miruna, Alex şi Andrei sunt doar 4 dintre cei 5 .000 de liceeni din Tecuci.

Reporter: „Voi aţi prins cinematograful ăsta?”

Tânăr: „Nu. Bunica mea a fugit odată de acasă ca să se uite la un film, Ar fi ok un cinematograf. Toată lumea ar veni aici în timpul liber. Eu cred că ar atrage şi publicul mai în vârstă pentru că şi-ar aminti într-un fel de vremurile trecute. Nu ar mai sta închişi în casă."

Când vor să vadă un film merg, cu microbuzul, la centrul comercial din la Focşani, aflat la 40 de km distanţă.

Tânăr: „Suntem foarte mulţi şi nu avem ce să facem în oraş, acasă la seriale.”

Iar acest scenariu se repetă în sute de localităţi din întreaga ţară. Un alt mare perdant al ruinării reţelei de cinematografe, din întreaga ţară, este filmul românesc. Pentru că nu mai are unde să fie difuzat și pentru că nu se mai strâng bani care să susţină noile producţii.

Actualul ministru, Lucian Romaşcan, vorbeşte, ca şi predecesorii săi, despre o nouă Lege a cinematografiei, pe care şi-o doreşte gata în primul trimestru al anului viitor. Ideea de reorganizare nu e nouă şi vizează transferarea sălilor rămase la primarii.

Lucian Romaşcanu, ministrul Culturii: „Bugetele mai mari pentru aşa ceva sunt la autorităţile locale. Au acces la tot felul de programe, la Compania Naţională de Investiţii pot atrage bani pentru asemenea restaurări sau repuneri în funcţiune mai uşor decât poate ministerul, ca autoritate centrală sau RADEF-ul."

Rămâne de văzut, însă, cât de eficientă va fi această măsură, devreme ce alte 150 de cinematografe au ajuns către edili, încă din 2008. Şi 90 la sută dintre ele au fost închise, de atunci şi până acum. Doar 10 mai difuzează film, deşi primarii aveau obligaţia să le modernizeze.

Marius Iuraşcu, fost director al România Film: „Fiecare primar are acoliţii lui în zonă şi atunci un spaţiu de genul ăsta îi mai rezolvă primarului nişte promisiuni, nişte probleme, despre ce vorbim?"

Actualul director al România Film tranşează situaţia şi spune că Regia, în fruntea căreia se află, nu are niciun viitor. Datoriile prea mari către bugetul de stat, distribuitori de filme şi furnizori de utilităţi, haosul din acte şi contractele încă în derulare fac imposibilă redresarea România Film.

O soluţie ar fi vânzarea clădirilor aflate în administrarea Regiei şi banii astfel obţinuţi să fie investiţi în modernizarea cinematografelor aflate în paragină, dar nu este suficient.

Şi astfel, vândute, ruinate sau pur şi simplu abandonate, cinematografele fac parte dintr-un scenariu fără happy end. A fost scris de toţi cei care au trecut pe la conducerea România Film, cu ajutorul nemăsurat al autorităţilor, de la orice nivel. Trist este că, până acum, nimeni nu pare hotărât să rescrie acest scenariu.

Cu toţii recunosc jaful. Dar nimeni nu a fost tras la răspundere de autorităţi. Poate, măcar acum, pe ultima sută de metri, statul român, prin Ministerul Culturii, decide să intervină şi să salveze de la dispariţie puţinele cinematografe încă rămase în patrimonial România Film.