Strategia, elaborată la inițiativa Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, pornește de la o situație dificilă a rețelei feroviare. Potrivit Guvernului, subfinanțarea constantă a infrastructurii a dus la acumularea unor întârzieri majore în lucrările de întreținere, reparații și modernizare.
Trebuie precizat că această reuniune are loc în contextul în care, în urmă cu câteva zile, sindicaliștii avertizează că CFR SA riscă să ajungă în imposibilitatea plăţii salariilor dacă nu este aprobat Contractul de activitate şi performanţă 2026-2030, situaţie care ar putea conduce la perturbarea gravă sau chiar la blocarea transportului feroviar.
„În cadrul întâlnirii de azi, 13 august 2026, cu administraţia CNCF "CFR" SA, reprezentanţilor organizaţiilor sindicale li s-a comunicat clar că, dacă nu este aprobat Contractul de activitate şi performanţă 2026-2030, compania nu va putea asigura plata salariilor. Problema nu este creată de salariaţi şi nici de activitatea acestora. Este rezultatul unui blocaj administrativ între instituţiile statului”, se menţionează în comunicatul Federaţiei Naţională Feroviară Mişcare Comercial Vagoane.
Conform sursei citate, Ministerul Justiţiei a restituit neavizat proiectul Contractului de activitate şi performanţă, arătând că acesta nu poate fi adoptat înainte de aprobarea prin Hotărâre de Guvern a Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026-2030.
Totodată, Ministerul Justiţiei avertizează asupra riscului ca adoptarea Contractului fără respectarea acestei succesiuni să conducă la suspendarea şi ulterior anularea actului în contencios administrativ.
Cu ce probleme se confruntă transportul feroviar din România
Transportul feroviar din România se confruntă, în primul rând, cu o infrastructură puternic degradată, după decenii de investiții insuficiente. Guvernul spune că rețeaua feroviară a acumulat restanțe importante la întreținere, reparații și modernizare, iar situația s-a agravat în special în ultimii ani.
Una dintre cele mai grave probleme este vechimea liniilor de cale ferată. În 1990, doar 10,10% dintre linii, adică 1.364 de kilometri, depășiseră termenul de reînnoire. Procentul a crescut la 41,14% în 2010, iar în 2025 a ajuns la 72,56%, echivalentul a 9.753 de kilometri. Practic, aproape trei sferturi din liniile de cale ferată sunt considerate „epuizate” din punct de vedere tehnic.
O altă problemă majoră este subfinanțarea. Potrivit comunicatului, în perioada 2021-2025, banii alocați infrastructurii feroviare au acoperit doar 45,76% din necesarul real. Numai deficitul acumulat pentru întreținere și reparații curente a depășit 12 miliarde de lei. Lipsa fondurilor a făcut dificilă recuperarea lucrărilor restante și a contribuit la degradarea continuă a infrastructurii.
Starea precară a infrastructurii are efecte directe asupra vitezei și predictibilității trenurilor. Degradarea liniilor impune restricții de viteză, ceea ce înseamnă că trenurile circulă mai încet și că durata călătoriilor crește. În același timp, o infrastructură învechită afectează siguranța și predictibilitatea transportului feroviar, făcând trenul mai puțin atractiv pentru călători și operatorii de marfă.
Problemele infrastructurii se reflectă și în scăderea utilizării transportului feroviar. În perioada analizată, transportul feroviar a pierdut peste 2% din volumul de călători și aproape 23% din transportul de marfă, deși obiectivul stabilit anterior era o creștere de 25%. Astfel, calea ferată a pierdut teren în fața transportului rutier.
În ansamblu, Guvernul prezintă un cerc vicios: infrastructura degradată duce la viteze mai mici și servicii mai puțin atractive, ceea ce reduce utilizarea trenurilor de către pasageri și companii. În același timp, o pondere mai mare a transportului se mută pe șosele, contribuind la aglomerația rutieră și la creșterea costurilor de transport. Strategia 2026-2030 încearcă să rupă acest cerc prin prioritizarea reînnoirii infrastructurii și creșterea competitivității transportului feroviar.
