România ajută Ungaria să construiască autostrăzi, în timp ce noi stăm pe loc. ”E o rușine”
În timp ce noi suntem pe ultimul loc în Uniunea Europenă la autostrăzi, vecinii unguri, mai harnici, cumpără de la noi balast ca să-şi termine șoselele.
Mai au 20 de kilometri până la frontieră, unde ar trebui să fie punctul de întâlnire cu autostrada Bucuresti-Bors. Dar la noi, şantierul nu a înaintat şi nu vom face prea curând legătura peste graniţă.
E forfotă mare de camioane şi balastiere în apropierea Vămii Borş. Spre deosebire de noi, ungurii trag tare să termine la termen partea lor de autostradă. În ultimul an şi jumătate, de când au început să ia nisip, ciment şi pietriş din România, mii de tone de materie primă au ajuns în terasamentul autostrăzii maghiare.
Mihai Secară, şef de balastieră: "Noi avem o flotă de 90 de camioane care merg în Ungaria. Trimitem balast 0.63, care ei îl folosesc pentru terasamentul autostrăzii. Deci ştim să exportăm, e păcat că nu ştim să facem noi autostradă, e o ruşine pentru noi. Vin ungurii până la Vamă şi noi tot la Cluj am rămas."
Acelaşi balast ar putea fi folosit la autostrada Brașov-Borș, care ar trebui să facă joncţiunea cu partea maghiară chiar la graniţă.
Deocamdată, însă, stadiul acesteia este ridicol, după ani şi ani de aşteptări. Din peste 600 de kilometri am realizat, cu zeci de amânări, şi licitaţii eşuate, puţin peste 100 de kilometri şi suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană la acest capitol de infrastructură.
Șofer de TIR: "De ani de zile la noi se circulă foarte prost şi afară. Țări ca Polonia, Slovacia, care mai demult nu ştiau ce-i aia autostradă, au autostradă şi se construiesc încă autostrăzi.”
Șofer: "Greu, dezastru. Stăm la coadă până ne urâm. Tot programul ni-l dăm peste cap."
Mai mult, ungurii vor să fie cât mai operativi şi să uşureze trecerea camioanelor cu pietriş prin vamă, fără să stea la coadă cu celelalte TIR-uri. Aşa că au căzut de acord cu partea română să facă un punct de trecere special pentru transportul materialelor de construcţii. Deschiderea noului punct de trecere va însemna cel puţin dublarea cantităţii exportate zilnic.
