Revelionul a fost sărbătorit cu petreceri mari în comunitățile de ortodocși pe rit vechi
Cu preparate specifice și cu lăutarii alături, restaurantele au fost la fel de pline ca în noaptea de 31 decembrie.
În unele locuri s-a păstrat și tradiția paharelor sparte, care semnifică alungarea ghinioanelor.
Timișoara. Câteva sute de sârbi s-au distrat pe cinste într-un local din Timișoara. Oamenii au dansat cu foc și s-au prins în hore. Pentru ei este a doua petrecere de Revelion, în numai două săptămâni.
Femeie: „Amândouă sunt la fel de frumoase, dar muzica sârbească e un pic mai de viață decât cea românească”.
Femeie: „Ne distrăm extraordinar cu prietenii. Am așteptat tot anul seara asta".
Cererea a fost la fel de mare ca pe 31 decembrie
Bogdan Gheorghiță, directorul unui grup de restaurante: „În câteva zile am rămas fără locuri și chiar ne bucurăm. Ne-am pregătit cu preparate specifice. Avem gustări cu kaimac, cu broja”.
Arad. Și într-un restaurant din Arad sute de sârbi, dar și români, s-au distrat pe cinste. O formație din țara vecină a cântat special pentru cei prezenți.
Bărbat: „Am venit din Serbia. Sunt prima data la Revelionul sârbesc în Arad. Atmosfera este excelentă”.
Bărbat: „Eu sunt român şi am fost invitat de prietenii mei sârbi şi este o seară extraordinară”.
Darko Voștinar, vicepreședintele Uniunii Sârbilor din România: „Ciocnim pahare de şampanie și spargem paharele pentru alungarea ghinionului”.
Gazdele au pregătit din timp mai multe feluri de mâncare, atât sârbești, cât și românești.
Tabita Cristea, proprietar de restaurant: „Am pregătit un meniu complet format din aperitiv rece. Continum cu aperitiv cald, friptură compusă din muşchiulet de porc, apoi desert”.
În fiecare an, în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, sârbii, ucrainenii, ruşii şi lipovenii sărbătoresc intrarea în Noul An pe rit vechi, adică după calendarul Iulian.
