“Rețelele sociale au căpătat o putere incredibilă și nu vor să o cedeze.” Cum vrea UE să le "îmblânzească"
Rețelele sociale au căpătat o putere incredibilă și nu vor să o cedeze, iar algoritmii lor au modificat deja comportamentul politic al votanților.
Afirmația a fost făcută de europarlamentarul Alin Mituța, în cadrul emisiunii EURomania, realizată la Bruxelles, de Camelia Donțu. La discuție a participat și politologul Cristian Pîrvulescu.
De la începutul anului, Uniunea Europeană a reglementat prin două acte normative atât serviciile, cât și piețele digitale.
Noua legislație comunitară conține norme care protejează drepturile fundamentale ale utilizatorilor rețelelor sociale, limitează riscul de dezinformare și manipulare, și stabilesc cadrul legal prin care Uniunea Europeană poate trage la răspundere platformele online în cazul în care conținutul lor încalcă regulile.
Deja Comisia Europeană a deschis anchete în ceea ce privește Apple, Google, Meta, TikTok, dar și în cazul unor site-uri precum AliExpress.
Alin Mituța, europarlamentar: “Noile regulamente stabilesc niște reguli de bun simț, în sensul că nu poți să faci în mediul online ce nu poți să faci nici în mediul fizic.
Adică nu poți să discriminezi în mediul online, la fel cum nu poți să o faci nici în viața reală, nu poți să lansezi știri false în mediul online, la fel cum nu trebuie să o faci nici la televizor sau în alte părți.
Deci, stabilesc niște reguli care ar trebui să fie aplicate în mediul online și care oglindesc cumva situația juridică care există de multe ori deja în mediul vieții de zi cu zi. (…)
Prin aceste reguli europene, impunem rețelelor sociale ca tu, ca utilizator, să poți să primești conținutul pe care ți-l dorești, nu neapărat cel pe care ți-l impune rețeaua socială.“
“Există practic în momentul de față, o presiune extraordinară asupra consumatorului, asupra fiecăruia dintre cei care folosesc aceste platforme, rețele sociale.”
Noile regulamente ale Uniunii Europene care vizează protecția online, sunt acum în vigoare în toate statele membre, inclusiv în România, unde ANCOM trebuie să supravegheze respectarea lor.
Cristian Pîrvulescu, politolog: “Este vorba de protecție împotriva publicității cu care ne-am obișnuit cu toții, și care ne abuzează pe platforme, pentru că, în funcție de ceea ce algoritmul stabilește că e profilul nostru, suntem inundați de informații de care nu avem nevoie.
De fapt, este o încercare de a influența comportamentul nostru comercial. Dar în egală măsură poate fi influențat și comportamentul nostru politic.”
“Rețelele sociale au modificat comportamentul politic al votanților”
Alin Mituța, europarlamentar: “Rețelele sociale au căpătat o putere incredibilă și evident că nu vor să cedeze, dar nu vor să cedeze puterea pe care o au din 2019, de la ultimele alegeri europarlamentare până în prezent. (…)
Aceste rețele sociale au modificat comportamentul politic al votanților. (…) În momentul în care noi facem o căutare, fie pe un motor de căutare, pe o platformă, fie acum pe inteligența artificială, în acel moment se stabilește un algoritm care încearcă să aproximeze care sunt propriile noastre alegeri și să ne vină în întâmpinare. Și asta pentru că teoriile conspirației, care sunt un rafinament, dar care răspund de fapt propriilor noastre viziuni, pe care algoritmii, mă rog, rețelele sociale, le stabilesc nu doar în funcție de propriile noastre alegeri, ci și de modul în care ne exprimăm pe rețelele sociale, ce fotografii punem, ce preferințe culinare avem, ce excursii facem. Din toate aceste lucruri se pot trage concluzii legate de propria noastră orientare politică și ne expun direct.”
“Rezultatul alegerilor locale poate fi stabilit de rețelele sociale”
Cristian Pîrvulescu, politolog: “Dacă deschidem orice rețea socială, în momentul de față abundă de publicitate politică nemarcată (…). Și asta, evident, creează foarte multe probleme, pentru că, știți, dacă oamenii trăiesc în bula lor, nu mai au cum să aibă informații de calitate.”
Camelia Donțu: În acest an se poate decide votul pe rețelele sociale?
Cristian Pîrvulescu, politolog: “Cred că da (…). Campaniile îi fac pe cei care sunt dezinteresați sau care au informații sumare despre un anumit subiect să își schimbe punctul de vedere.
Și este, vedeți, că avem candidați surprinzători, mai puțin cunoscuți, fără notorietate, populisti ș.a.m.d. Evident că bătălia se va da pe rețelele sociale (…) Regulamentul (UE) este că îți oferă informații mai diverse, în așa fel încât să poți să ieși din această bulă care duce efectivla manipularea votului.”
“Teoriile conspirației folosesc foarte mult propriile noastre slăbiciuni.”
Cristian Pirvulescu, politolog: “Motoarele de căutare pe baza algoritmilor stabilesc inclusiv modul în care noi ne manifestăm preferințele politice. Și în momentul în care noi facem, de exemplu, o căutare pe unul din aceste motoare atât de cunoscute sau platforme, primim răspunsuri care să corespundă proprii noastre viziuni. Altfel spus, suntem întăriți în convingerile noastre, fără să vedem și pozițiile celorlalți.
Și asta nu duce deloc la dezvoltarea democrației. Asta face ca discursul incitator la ură, pe care, mă rog, trebuie să-l reglementăm iarăși la nivel european, să devină din ce în ce mai mai important și să prindă din ce în ce mai mult.
Ne întrebăm de ce se întâmplă lucrul ăsta. E pentru că oamenii nu mai află că există și alte categorii. Fiecare trăiește, n-am obișnuit să spunem cuvântul ăsta în bula sa și nu este interesat de ceea ce se întâmplă în rest.”
Uniunea Europeană cere lumină în codurile secrete ale algoritmilor. Platformele online opun rezistență
Noile regulamente impun rețelelor sociale sa modereze conținutul, sa-l elimine pe cel ilegal, iar algoritimii de recomandări trebuie să respecte reguli specifice care să protejeze drepturile utilizatorilor. Mai mult, Uniunea Europeana vrea ca factorul uman să înlocuiască inteligența artificială.
Alin Mituța, europarlamentar: “Rețelele sociale (…) fac o anumită moderare, dar bazată pe instrumente AI, deci de inteligență artificiala. Nu e o moderare făcută de de oameni și atunci le scapă foarte multe aspecte care ar putea să intre în această categorie de fake news, spre exemplu, sau de conținut ilegal.
Și de aceea (noul) regulament le impune să existe moderatori de conținut umani, deci persoane care să fie angajate. Și deja rețelele sociale au făcut lucrul ăsta. (…) m-am întâlnit cu reprezentanții Tiktok, spre exemplu, și spuneau că (…) au angajat peste 100 de moderatori de conținut care să se ocupe de moderarea conținutul în limba română. “
Uniunea Europeană vrea să afle cum funcționează algoritmii rețelelor sociale, pentru că “deocamdată nu știe nimeni” cum lucrează aceștia.
Alin Mituța, europarlamentar: ” Practic, cu cât stăm mai mult pe social media, cu cât ne supunem algoritmilor stabiliți de social media, cu atât ne este mai greu să ieșim din bulă și să acceptăm opinii diverse.”
Camelia Donțu: Dar cum pot fi sparte aceste bule? Să schimbăm algoritmii?
Alin Mituța, europarlamentar: “Să schimbăm algoritmii. Asta este unul dintre lucrurile importante, și anume că noi, acum momentul de față, noi efectiv nu știm cum funcționează algoritmii rețelelor sociale
Camelia Donțu: Dumneavoastră știți?
Alin Mituța, europarlamentar: “Nu, nu știe nimeni, nu știe nici Comisia Europeană. Exact asta face Digital Services Act (legea serviciilor digitale). Pune un fel de reflector pe felul în care funcționează rețelele sociale și se asigură că algoritmii interni ai rețelelor nu sunt, nu duc la comportamente ilegale, spre exemplu, sau nu duc la efectul de bulă.(…)
Rețelele sociale, vedem deja sunt mai multe procese în curs pe care Comisia Europeană le are cu aceste rețele sociale, nu vor să -și pună acest reflector pe propriul algoritm, pentru că acești algoritmi le ajută inclusiv să aibă profiturile pe care le au (…) Rețelele sociale au căpătat o putere incredibilă și evident că nu vor să cedeze.”
Cristian Pîrvulescu, politolog: “De când internetul funcționează, cei care cred că pământul e plat sunt din ce în ce mai mulți, pentru că în bula lor sunt din ce în ce mai mulți care sunt convinși că pământul e plat, că este o “conspirație a oamenilor de știință”, a “sistemului” de a ne induce în eroare, nu? Iar bunul simț ne arată că pământul e rotund. Unde vedeți dumneavoastră pământul rotund?”
Sursa: StirilePROTV
Etichete: uniunea europeana, Comisia Europeana, lege, retele sociale,
Dată publicare:
08-04-2024 11:54