Rechizitoriul în dosarul Revoluţiei. Ce spun procurorii despre „Grupul Iliescu” și dezinformarea realizată de membrii săi

"Începând cu data de 22 decembrie 1989, orele 16.00, inculpatul Iliescu Ion a devenit în mod incontestabil conducătorul politico-militar al României. Toate conduitele infracţionale ulterioare acestui moment au fost săvârşite din această calitate”, este concluzia procurorilor care au realizat ancheta din dosarul Revoluţiei, scrie news.ro.

Anchetatorii arată că întreaga conduită manifestată de Iliescu după acel moment arată că acesta şi-a asumat întru totul misiunea de lider politic şi militar.

"Conduita concretă manifestată de Iliescu Ion, începând cu orele 16:00 ale zilei de 22 decembrie 1989, demonstrează asumarea de către acesta a prerogativelor puterii în stat. Prin toate apariţiile televizate a apărut în postura de lider. Comunicatele CFSN au fost semnate în calitate de preşedinte al acestei formaţiuni. A semnat acte normative ce vizau toate domeniile de activitate, a abrogat legi, a instituit Tribunalul Militar Excepţional privind judecarea cuplului prezidenţial Ceauşescu, a instituit tribunale militare excepţionale pe întregul teritoriu al României, l-a impus pe gl.mr.(r.) Militaru Nicolae în funcţia de ministru al apărării, l-a schimbat din funcţie pe gl.lt. Guşă Ştefan, a semnat decretele de reactivare a mai multor generali etc”, precizează documentul citat.

Procurorii amintesc că, în aceeaşi zi, Iliescu a fost huiduit atunci când s-a adresat unui grup de revoluţionari cu apelatul "stimaşi tovarăşi!” şi fac trimitere, în rechizitoriu, la filmarea realizată în aceeaşi zi, la sediul CC al PCR, în care Ion Iliescu vorbea despre faptul că a raportat la Moscova despre evenimentele de la Bucureşti.

Citește și

Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu, trimişi în judecată în dosarul Revoluţiei pentru crime împotriva umanităţii

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

"Analiza acestei filmări devoalează atmosfera acelor momente, fiind surprinsă inclusiv intervenţia gl.col.(r.) Militaru Nicolae, care a spus "Măi, oameni buni! Frontul Salvării Naţionale acţionează de şase luni, domnule". Apoi, Iliescu Ion i-a anunţat pe ceilalţi participanţi la şedinţă "Vreau să vă spun că am intrat în legătură cu ambasada sovietică şi le-am transmis situaţia în care ne aflăm ca să comunice la Moscova, să se ştie cine suntem şi ce vrem. Asta le-am spus deja”, se mai arată în document.

Potrivit procurorilor, în perioada care a urmat, noul lider a întreprins acţiuni de dezinformare pentru a-şi consolida puterea recent dobândită.

"Începând cu data de 22.12.1989 (orele 16.00) şi până la data de 30.12.1989, inculpatul civil Iliescu Ion, folosindu-se de autoritatea de care dispunea în calitate de lider al noii structuri care preluase puterea politico-militară în stat, de iniţiator şi coordonator al comandamentului unic de conducere (organism politico-militar), respectiv de preşedinte al CFSN (care şi-a subordonat întreaga forţă militară a României), prin apariţiile sale la TVR şi comunicatele CFSN, a desfăşurat o activitate sistematică şi generalizată de dezinformare a populaţiei României şi a opiniei publice internaţionale cu privire la existenţa unor forţe contrarevoluţionare securist-teroriste şi necesitatea lichidării acestora, acţionând în mod direct şi nemijlocit, la generarea şi amplificarea unei psihoze securist-teroriste, cu scopul de a-şi asigura, în contextul Revoluţiei române, accederea la putere, menţinerea şi consolidarea puterii politice în stat, precum şi legitimarea în faţa opiniei publice”, mai scriu procurorii.

Potrivit acestora, "dezinformarea cu privire la pericolul revenirii la putere a fostului regim este cu atât mai evidentă cu cât inculpatul Iliescu cunoştea încă din după-amiaza zilei de 22 decembrie faptul că Ceauşescu Nicolae era reţinut într-o unitate militară din Târgovişte şi că fostul preşedinte era total deposedat de orice prerogativă a puterii de stat, asta în condiţiile în care începând cu orele 16.00 chiar inculpatului Iliescu şi CFSN i se subordonase întreaga putere armată a ţării”.

"Dezinformarea realizată de inculpatul civil Iliescu Ion şi grupul restrâns care l-a susţinut în preluarea, menţinerea şi consolidarea puterii politice, din care a făcut parte şi inculpatul civil Voiculescu Gelu-Voican, nu a fost una întâmplătoare, de moment, ci s-a încadrat şi derulat potrivit regulilor şi tehnicilor de dezinformare specifice doctrinei militare, bazată pe demonizare, divizare şi derută generalizată. Ţinta dezinformării nu au fost doar manifestanţii din stradă ci întreaga opinie publică românească şi, implicit, opinia publică internaţională. (...) Psihoza securist-teroristă a stat la baza acţiunilor violente (prin folosirea de armament militar). Focul fratricid, tragerile haotice, consumul uriaş de muniţie au fost efecte directe ale instaurării psihozei securist-teroriste. Analiza întregului material probator al dosarului relevă această concluzie. În lipsa acestei psihoze, tragediile survenite începând cu seara zilei de 22 decembrie 1989 nu s-ar fi produs. În baza probelor administrate, s-a concluzionat că nu au existat alte cauze ale survenirii acestor tragedii. În timpul Revoluţiei nu au acţionat forţe teroriste sau terorist-securiste, nu au acţionat forţe străine, neacţionând nici alte forţe interne total acoperite (de genul structurilor de rezistenţă). Faptele reţinute în sarcina inculpatului civil Iliescu Ion, au determinat, în mod direct şi conştient, producerea de multiple acţiuni violente, prin folosirea armelor de foc şi a tehnicii de luptă aflată în dotarea forţelor armate, care au avut ca urmare imediată punerea în pericol a vieţii, integrităţii fizice şi psihice, precum şi dreptul la libertate al cetăţenilor români. Inculpatul civil Iliescu Ion a avut reprezentarea faptului că acţiunile sale, care au generat şi amplificat psihoza securist-teroristă, erau apte să aibă drept rezultat uciderea unor persoane, vătămarea integrităţii fizice sau psihice, lipsirea de libertate, în mod nelegal, sau alte asemenea fapte inumane care cauzează suferinţe mari sau vătămări unor persoane, consecinţe care se circumscriu variantelor normative ale infracţiunii contra umanităţii”, se mai arată în rechizitoriu.

Rechizitoriul în dosarul Revoluţiei: "Grupul Iliescu" a avut ca scop înlăturarea lui Ceauşescu, dar menţinerea României în sfera de influenţă a URSS

Grupul existent în jurul lui Ion Iliescu în 1989, care a preluat puterea în statul român după evenimentele de la sfârşitul lunii decembrie, funcţiona de mai mulţi ani în România, fiind format din persoane marginalizate de către fostul regim al lui Nicolae Ceauşescu şi al căror scop era înlăturarea dictatorului, dar menţinerea României în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice. Informaţia apare în rechizitoriul din Dosarul Revoluţiei, prin care fostul preşedinte Ion Iliescu a fost trimis în judecată, alături de Gelu Voican Voiculescu şi de fostul comandant al Aviaţiei Militare, generalul Iosif Rus, acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii.

Conform procurorilor, "în mod constant, până în prezent, Iliescu Ion a negat în public sau a bagatelizat existenţa acestui grup pe care, în realitate, aşa cum o arată probatoriul, l-a condus", noua conducere a ţării care a preluat puterea în decembrie 1989 susţinând că este "emanată" de Revoluţie.

"Probatoriul administrat a relevat că pe fondul degenerării relaţiilor bilaterale dintre RSR şi URSS (degradare survenită ulterior momentului "Praga 1968"), urmare, inclusiv, a gravelor erori de politică internă (ce au produs o stare de nemulţumire profundă şi generală) s-a format şi a evoluat în timp o grupare dizidentă care a avut drept scop înlăturarea fostului preşedinte Ceauşescu Nicolae, dar menţinerea României în sfera de influenţă a URSS. Această grupare a fost formată atât din civili (latura politică), cât şi din militari (latura militară), cu toţii marginalizaţi într-un fel sau altul prin deciziile fostului preşedinte. Componenţii grupului au aparţinut principalelor două filoane militare (MApN şi DSS), de la nivel mediu până la vârf, dar şi structurilor civile ale statului român. Desigur, nu doar membrii acestui grup au manifestat atitudini ostile regimului Ceauşescu, însă prin funcţiile deţinute (implicit, influenţele exercitate), dar mai ales prin raportare la evoluţia istorică (începând cu 22 decembrie 1989), se poate afirma, fără echivoc, faptul că acest grup s-a dovedit eficient în demersul său", susţin procurorii în rechizitoriu.

Ancheta derulată de-a lungul anilor în dosarul Revoluţiei relevă că, de-a lungul timpului, persoane cu importante funcţii de decizie în statul comunist - la nivelul Ministerului Apărării, al fostei Securităţi sau al serviciilor de informaţii - aveau cunoştinţă despre existenţa grupului din jurul lui Ion Iliescu şi că membrii acestuia discutau, cu ani înaintea evenimentelor din 1989, despre preluarea puterii.

De altfel, un martor în dosar a relatat că încă din 1987 se ştia despre existenţa unei "organizaţii clandestine denumită Comitetul sau Consiliul Salvării Naţionale care avea ca scop desfăşurarea de acţiuni împotriva regimului Nicolae Ceauşescu", formată dintr-o componentă politică şi una militară, din care făceau parte Ion Iliescu, Virgil Măgureanu, dar şi generalii Nicolae Militaru şi Ion Iăniţă.

Fostul ministru al Apărării din perioada 1980-1985, Constantin Olteanu, a declarat că în 1988 a purtat o discuţie cu generalul Iulian Vlad, şeful Departamentului Securităţii Statului, în urma căreia a aflat de la acesta faptul că în mod periodic Ion Iliescu, generalul Nicolae Militaru şi alţii se întâlneau şi purtau discuţii despre formarea unui nou guvern, în eventualitatea pierderii puterii de către Nicolae Ceauşescu. Într-o astfel de ipoteză Militaru viza funcţia de ministru al Apărării Naţionale.

Un fost şef al unităţii de contraspionaj pentru ţările socialiste a declarat şi el, în calitate de martor în dosar, că generalul Nicolae Militaru, care a fost numit ministru al Apărării în 26 decembrie 1989, fusese trecut în rezervă în perioada comunistă pentru că în ceea ce îl priveşte serviciile de informaţii româneşti demonstraseră "un anumit ataşament faţă de GRU", serviciu secret rusesc. În acelaşi timp, un ofiţer de contrainformaţii militare a declarat că "generalul Militaru Nicolae fusese atras la colaborare de către Serviciul de Informaţii al Armatei Sovietice într-o perioadă în care se afla în Dobrogea, unde se desfăşura o aplicaţie pe hartă cu statele majore ale armatelor ţărilor din cadrul Tratatului de la Varşovia".

"Nu cunosc motivele pentru care generalul Militaru a fost readus din rezervă după o lungă perioadă de timp în care nu a mai avut contact cu actul de comandă şi a fost numit ministru al apărării naţionale de către domnul Ion Iliescu (....) Cred că numirea sa a avut legătură şi cu participarea acestuia încă din anii 1981-1984 la anumite forme de rezistenţă împotriva regimului Ceauşescu. Cunosc că se afla în legătură cu alte cadre militare active sau în rezervă, într-o activitate ce poate fi numită un complot împotriva regimului Ceauşescu în interiorul căruia Militaru dorea răsturnarea sa pe o cale violentă. Aşadar este posibil ca numirea sa în funcţia de ministru al apărării de către Ion Iliescu să fie o acţiune de recunoaştere a unor merite anterioare. De altfel, Ion Iliescu era la curent cu acţiunile unor grupuri, însă a manifestat tot timpul o prudenţă deosebită", declara, la rându-i, fostul şef al SRI Virgil Măgureanu, martor în dosar.

Coroborând declaraţiile martorilor, anchetatorii vorbesc despre "filosovietismul componenţilor grupului dizident", în cadrul căruia aripa politică, conducă de Ion Iliescu, îşi subordona aripa militară.

"Din perspectivă istorică se constată că membrii grupului, aflaţi în viaţă la data de 22 decembrie 1989, s-au organizat rapid şi eficient şi au avut un rol esenţial în evoluţia ulterioară a evenimentelor. Cu toţii s-au regăsit şi au conlucrat în locaţiile cheie ale zilei de 22 decembrie 1989 şi intervalul următor de timp. (...) Toţi componenţii «grupului Iliescu» au preluat puterea totală în stat. Iliescu Ion a fost preşedintele României pentru o perioadă de 10 ani", notează anchetatorii, care subliniază că apropiaţii lui Iliescu au continuat să deţină, după 1989, pentru perioade lungi de timp, funcţii importante în stat.

Procurorii explică şi de ce existenţa acestui grup a fost ascunsă sau negată în tot acest timp.

"Ascunderea existenţei, filozofiei şi acţiunilor acestui grup a fost justificată de filosovietismul componenţilor grupului, începând cu Iliescu Ion. Aducerea la cunoştinţa opiniei publice a preexistenţei unui grup civilo-militar pro-sovietic şi care a apărut în primplanul politico-militar al zilelor Revoluţiei, ar fi fost în contrast evident cu dorinţa exprimată de noua putere de a fi percepută ca fiind o reală emanaţie a mişcării revoluţionare din decembrie 1989. Mai mult, o devoalare a adevărului ar fi putut însemna pentru "grupul Iliescu" o periclitare privind preluarea şi păstrarea puterii în stat, dar şi legitimarea în faţa opiniei publice, fiind cunoscută atitudinea anti-sovietică a majorităţii opiniei publice din România", se arată în documentul citat.

×

Getty

Getty

Getty

Getty

Getty

Getty

Getty

Getty

Getty

Getty

Getty

Getty

Getty

Getty

Getty

Getty

Getty

Getty

Getty

Getty

Getty

Getty

Getty

Getty

ULTIMELE STIRI

Volodimir Zelenski: „Vecinul nebun rus foloseşte Ucraina ca teren de testare”

UE avertizează: Un tir cu rachetă intercontinentală rusă în Ucraina ar "marca o escaladare clară" din partea lui Putin

Curse aeriene cu întârzieri de până la trei ore pe Aeroportul din Iaşi din cauza ninsorilor

CELE MAI CITITE

„Cine poate să-l oprească pe Simion”. CTP: „În acest tur 1, fiecare candidat va fi pe barba lui, mai puțin dna Lasconi”

Horoscop 21 noiembrie 2024, cu Neti Sandu. Nativii unei zodii pot primi un premiu sau li se apreciază munca

Două surori de 14 şi 16 ani au fost violate de 8 ciobani din Bacău. Una dintre ele a sunat la 112

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"