Reacția României, după ce Rusia a cerut retragerea trupelor NATO din țara noastră: ”O astfel de solicitare este inadmisibilă”
Ministerul român al Afacerilor Externe respinge ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe Flancul Estic al NATO.
România consideră ”inadmisibilă” solicitarea Rusiei de retragere a trupelor NATO din țara noastră, despre care precizează că reprezintă ”o reacție strict defensivă la comportamentul tot mai agresiv al Federației Ruse”, se arată într-un comunicat transmis vineri de MAE.
”MAE reamintește că prezența NATO în statele aliate, care este rezultatul deciziilor adoptate la cel mai înalt nivel de către liderii aliați și implementate de structurile aliate politice și militare responsabile în acest sens, este o reacție strict defensivă la comportamentul tot mai agresiv al Federației Ruse în Vecinătatea Estică, mai ales începând cu anul 2014, când teritoriul ucrainean Crimeea a fost ilegal ocupat de către Rusia.
Acest comportament continuă să se intensifice în prezent, în ciuda încercărilor NATO de a se angaja în dialog constructiv.
Solicitarea ca postura forțelor NATO în toate statele Alianței care au aderat după 1997, inclusiv trupe, să fie redusă conform cerințelor Moscovei figurează deja în propunerile Rusiei cu privire la securitatea europeană, făcute publice în luna decembrie 2021”, transmite MAE.
Vasile Dîncu: "Se fac exerciții împreună, dar aici e vorba și de acțiune comună cu forțe din țările importante”.
Reporter: Ce semnificație are?
Vasile Dîncu: ”Are seminficația respingerii federației ruse, pentru că atât timp cât Rusia a cerut prin acel document imperativ să fie retrase toate trupele militare existente în această zonă este clar că acest lucru contrazice prin fapte această cerere. Mai degrabă țările au arătat că își intensifică prezența acolo”.
Secretarul de stat american Antony Blinken a mai precizat că, dacă se va dovedi util, partea americană este gata pentru un summit la nivel de președinți.
În același timp, Blinken a amintit că art 5 al Tratatului care presupune solidaritatea statelor NATO în cazul în care unul dintre membrii alianței este atacat vizează, evident, doar țările membre nu și Ucraina.
El a adăugat însă că, în săptămânile următoare, este programată trimiterea de asistență militară suplimentară în Ucraina.
Președintele Klaus Iohannis a cerut să se întrunească CSAT miercuri la prânz, pentru a discuta despre situația din regiune.
MAE: Cererea Rusiei ”nu poate face obiectul unei negocieri”
Potrivit sursei citate, ”această solicitare a fost deja respinsă fără echivoc ca inacceptabilă de către Alianța Nord-Atlantică atât public, cât și în cadrul dialogului NATO cu Rusia și, respectiv, SUA-Rusia.
O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri, având în vedere că postura de descurajare și apărare este nemijlocit conectată cu, și este parte intrinsecă a mecanismului de apărare colectivă al NATO, asupra căruia niciun stat terț nu poate avea drept de veto.
Aliații au menționat ferm că vor continua politica de consolidare a securităţii și apărării colective, inclusiv prin prezența trupelor aliate pe teritoriul aliaților estici”.
România salută trimiterea de trupe ale SUA și Franței
Alături de aliații săi, România va continua să susțină ferm, cu argumente bazate pe evoluțiile de securitate din Vecinătatea Estică, importanța întăririi Flancului Estic.
În acest sens, autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate.
Totodată, România își exprimă speranța că procesul de dialog deschis cu Federația Rusă în această perioadă va continua și va conduce la dezescaladarea situației de securitate, spre beneficiul întregului spațiu euroatlantic, a mai transmis MAE.
Etichete: MAE, romania, Rusia, solicitari,
Dată publicare:
