Razboi intre servicii pentru uzina care producea singura lana sintetica NECANCERIGENA din lume. Utilaje noi, la fier vechi

Una dintre problemele care a incurcat mult dezvoltarea altor societati pe platforma de la Savinesti a fost privatizarea utilitatilor care au ajuns tot la Radici Group. Fibrex Nylon se ocupa cu administrarea acestora. Acum nu mai produce insa nimic, ci doar se ocupa cu seviciile: distributie energie electrica, distributie apa, prelucarea apelor uzate.

Una dintre societatile desprinse din Centrala de Fire si Fibre Savinesti in anii 90 a fost Melana. Existau 5 fabrici de lana sintetica - melana, grupate intr-o societate care a avut o traiectorie la fel de dramatica. Dupa ce timp de zeci de ani a asigurat materia prima pentru intreaga industrie textila romaneasca, dar si pentru multi parteneri externi, Melana Savinesti a ajuns in 1999 in incapacitate de plata. Si, desi se facusera investitii si liniile de productie erau retehnologizate, societatea a fost pur si simplu inchisa si cei 1200 de angajati trimisi acasa.

Mizele aici erau insa mari. In 2001 izbucneste un scandal - Ovidiu Grecea, seful Corpului de Control al Guvernului denunta presiunile facute de catre serviciul secret al Ministerului de Interne 0962, fostul 2 si un sfert, asupra echipei sale. Subiectul: Melana Savinesti. Diverse grupari economice se luptau pentru a pune mana pe activele de la Melana si in momentul in care s-a demarat un control acolo, grupurile de interese au actionat.

Citește și

Mineritul metalelor rare ar fi mai ușor în România. Peste tot, lucrările au fost deja începute în perioada comunistă

"Interese oculte ale Clanului Ouatu au la baza sistemul relational practicat de vestitul grup de interese de la Cluj, (...) Acest grup, prin infiltrare in sisteme relationale, politice diferite si prin satisfacerea unor solicitari ale unor membri ai PDSR de facilitare de privatizari oneroase, incearca penetrarea sistemului relational al primului-ministru Adrian Nastase”, spunea atunci Grecea (foto jos). “S-au creat premisele infiltrarii in structurile statului a unor persoane care sa satisfaca interese personale"

Familia Ouatu din Neamt voia sa preia o parte din utilajele din Melana. Ioan Ouatu a fost seful Militiei de pe Platforma Savinesti inainte de 90 si in momentul izbucnirii scandalului era seful UM 0962 Neamt, sustinut din umbra de Virgil Ardeleanu, seful serviciului secret al Ministerului de Interne.

Grecea este urecheat la nivelul Guvernului pentru dezvaluirile facute public si, in cele din urma, obligat sa-si dea demisia, desi era sustinut in demersul sau de seful SRI, un alt nemtean, Radu Timofte.

In urma razboiului dintre grupari si servicii secrete, activele Melana sunt vandute in 2002 unor societati al caror domeniu nu era cu siguranta prelucrarea firelor si fibrelor: Remat Calarasi, Seinko Targu Mures si MetalInvest Bucuresti. Pretul a fost ridicol, de 500 de mii de dolari, in conditiile in care conform unor evaluari numai fierul vechi si sutele de tone de inox costau peste 10 milioane de dolari. Ovidiu Grecea a fost trimis consul la Rio de Janeiro, acolo unde il putem gasi si astazi, iar colonelul Ouatu a fost facut seful Directiei Pasapoarte din judetul Neamt. Intre timp a devenit un pensionar - om de afaceri in Piatra Neamt.

Pe platforma din Savinesti s-au facut incercari sa se salveze utilajele noi de la Melana intr-o societate separata. In 1998 aici se facusera noi linii de productie si impreuna cu o parte dintre componentele salvate de la fier vechi se puneau sperante pentru realiza iarasi lana sintetica la Savinesti.

“O retehnologizare deosebit de interesanta, unde s-au facut niste investitii de vreo 5,2 milioane de dolari, cu un credit masiv luat de la Bancorex”, spune Ioan Bivolaru.

Melana 4 avea toate premizele sa reziste pe piata - tehnologie noua si piata de desfacere. Dar n-a functionat niciodata, desi la Melana 4, spune Bivolaru, “s-a creat o o lana sintetica care a fost declarata cea mai fina, cea mai buna si, culmea, singura necancerigena de pe tot globul. Asta a socat.”

Dar pornirea fabricii a intarziat din cauza unor blocaje din birourile guvernamentale. “Dom'le vorbeai la ministerul Industriei parca vorbeai la pereti. Se uitau toti la tine, nu te contrazicea nimeni- da, o sa analizam - si miscarea a fost efectiv zero”, spune Bivolaru.

Dan Ioan Popescu era ministrul Industriilor in guvernul Nastase de la acea vreme. Venea dupa Radu Berceanu care, afirma Bivolaru, “stabilise sistemul de demolare”. Din pacate, nici pentru repornirea Melanei 4 n-a exisatat vointa politica din partea decidentilor, desi investitori interesati au existat. Bivolaru sustinte ca a obtinut in Parlament “o posibilitate de prelungire a vietii Melanei”.
 

Articol recomandat de sport.ro

„Să nu-l spânzurați!“: iranianul Taremi, finalist al Ligii Campionilor cu Inter, implicat într-o poveste teribilă