Război în Ucraina, ziua 104. Zelenski: Ucraina vrea o ”victorie pe câmpul de luptă”, înaintea oricăror negocieri de pace

Majoritatea covârşitoare a polonezilor au o atitudine primitoare faţă de milioanele de refugiaţi de război ucraineni care au trecut graniţa în ţara lor, arată un sondaj recent al Universităţii din Varşovia, citat marţi de DPA.

Peste 64% susţin să li se ofere protecţie refugiaţilor până când aceştia se pot întoarce acasă, iar alţi aproape 30% s-au pronunţat în favoarea permiterii ca ei să se stabilească definitiv.

"Ne aşteptam la o reacţie pozitivă, dar am fost cu adevărat surprinşi că ecoul a fost atât de pozitiv", a declarat Robert Staniszewski, de la Departamentul de Ştiinţe Politice şi Studii Internaţionale, marţi pentru DPA.

Există de asemenea o acceptare semnificativă a refugiaţilor de război din alte ţări. Întrebaţi dacă persoanelor aflate în pericol ar trebui să li se ofere protecţie indiferent de origine, culoarea pielii sau religie, 79% au răspuns cu un "da categoric", în timp ce alţi 18% au răspuns mai puţin emfatic dar pozitiv.

Aproximativ 800 de civili s-au refugiat într-o uzină chimică din Severodoneţk, în estul Ucrainei, unde se duc lupte înverşunate între forţele ucrainene şi trupele ruse de mai multe zile, a afirmat marţi avocatul american al magnatului Dmitro Firtaş, proprietarul uzinei, potrivit AFP.

"Circa 800 de civili s-au refugiat în adăposturile uzinei chimice Azot, proprietate a Grupului DF al lui Dmitro Firtaş", a indicat într-un comunicat Lanny Davis, avocatul magnatului ucrainean. "Între cei 800 de civili figurează circa 200 dintre cei 3.000 de angajaţi ai uzinei şi aproximativ 600 de locuitori din Severodoneţk", a adăugat el.

Contactată de AFP, preşedinţia ucraineană nu a confirmat deocamdată această afirmaţie.

Potrivit comunicatului publicat pe site-ul de internet al Group DF, cei 200 de angajaţi prezenţi în continuare în interiorul uzinei "rămân acolo pentru a asigura protecţia produselor chimice puternic explozive aflate încă la faţa locului".

Ucraina are nevoie de o victorie împotriva Rusiei ”pe câmpul de luptă” înaintea oricăror negocieri de pace, declară marţi preşedintele ucrainean Volodimir Putin cotidianului britanic Financial Times (FT), relatează AFP.

”Victoria trebuie să fie, înainte de toate, pe câmpul de luptă”, subliniază şeful statului ucrainean.

Volodimir Zelenski subliniază că Ucraina are nevoie de cel puţin ”tot atâtea arme ca ruşii”.

”Pentru moment, nu putem înainta puternic” fără să suferim pierderi mari, subliniază el.

Liderul de la Kiev îndeamnă, din nou, aliaţii din Occident ai Ucrainei să-i furnizeze armament suplimentar.

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a sosit marţi în Turcia pentru a discuta despre deschiderea unor culoare maritime în vederea unei facilitări a comerţului cu cereale la Marea Neagră, relatează AFP.

Lavrov urmează să se întâlnească cu omologul său turc Mevlüt Cavusoglu.

La cererea ONU, Turcia şi-a propus ajutorul la o escortare a unor convoaie maritime din porturi ucrainene, în pofida faptului că există mine, unele descoperite în apropierea coastei turce, după invazia Ucrainei de către Rusia, la 24 februarie.

În centrul acestor negocieri se află posibilitatea ca Ucraina - un actor major pe piaţa mondială a cerealelor - să-şi exporte recoltele, blocate în prezent în porturi.

”Avem un acord cu Ucraina, care ne va livra (la un preţ) cu 25% maimic decât cel al FOB”, cursul pieţei care integrează preţul la destinaţie, a anunţat ministrul turc al Agriculturii Vahit Kirisci.

Ucraina a făcut acest gest pentru a mulţumi Turciei, potrivit ministrului turc.

”Rusia şi Ucraina au amândouă încredere în noi”, a declarat Vahit Kirisci, citat marţi de mai multe ziare turceşti.

”Negocierile continuă”, a anunţat el.

Deputaţii ruşi au adoptat marţi, în a treia şi ultima lectură, o lege care autorizează Rusia să nu mai aplice hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEO), după excluderea acestei ţări din Consiliului Europei (CoE) în martie, relatează AFP.

”Curtea Europeană a Drepturilor Omului a devenit un instrument de luptă politică împotriva ţării noastre în mâna unor politicieni occidentali”, denunţă într-un comunicat publicat după vot, preşedintele Dumei de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus, Viaceslav Volodin.

”Unele dintre aceste hotărâri sunt în contradicţie cu Constituţia rusă, cu valorile şi tradiţiile noastre”, afirmă el.

În baza acestei legi, Rusia nu va mai aplica hotărârile CEDO luate după data de 15 martie, când Moscova şi-a anunţat decizia de a părăsi Consiliul Europei, din care făcea parte din 1996.

Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev şi-a exprimat marţi, cu virulenţă, ”ura” faţă de ”degenraţi” care vor ”moartea” Rusiei, declaraţi care ilustrează o escaladare a unor oficiali de la Moscova, în toiul Războiului rus din Ucrana, relatează AFP.

”Sunt întrebat adesea de ce postările mele pe Telegram sunt atât de dure. Răspunsul este că-i urăsc. Sunt nişte nenorociţi şi nişte degeneraţi”, tună pe această platformă Dmitri Medvedev, un apropiat al liderului de la Kremlin Vladimir Putin.

”Ei ne vor moartea, nouă, Rusiei. dar atât timp cât voi trăi, eu voi face totul pentru a-i face să dispară”, ameninţă fostul şef de stat, în vârstă de 56 de ani.

Dmitri Medvedev nu spune, însă, cine este ţinta acestor declaraţii.

Ucraina acuză marţi armata rusă de faptul că a încarcerat aproape 600 de persoane - în principal jurnalişti şi activişti în favoarea Kievului - în regiunea Herson, în sudul ţării, ocupat în întregime de către forţele armate ale Rusiei, relatează AFP.

”După informaţiile noastre, aproximativ 600 de persoane sunt (...) deţinute în subsoluri special amenajate, în regiunea Herson”, denunţă Tamila Taşeva, o reprezentantă a preşedinţiei ucrainene însărcinată cu Crimeea - o peninsulă ucraineană care se învechinează cu regiunea Herson şi care a fost anexată de Rusia în 2014.

Este vorba ”în principal despre jurnalişti şi activişti” care au organizat ”adunări pro-ucrainene la Herson şi în regiune”, în urma ocupării acestui teritoriu de către Rusia, precizează ea.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a declarat, marţi, că porturile ucrainene Berdiansk şi Mariupol, cucerite de forţele ruse, au fost deminate şi sunt pregătite să reia transporturile de cereale, informează Reuters, citată de News.ro.

Acesta a mai spus în cadrul declaraţiilor televizate că 6.489 de militari ucraineni s-au predat forţelor ruse de la începutul aşa-numitei ”operaţiuni militare speciale” a Rusiei, inclusiv 126 în ultimele cinci zile.

Înainte de invazia rusă în Ucraina, ţara avea capacitatea de a exporta până la 6 milioane de tone de grâu, orz şi porumb lunar, dar exporturile au scăzut la doar 300.000 de tone în martie şi 1,1 milioane în aprilie.

Până la data de 7 iunie, peste 730 de copii au căzut victime ale războiului declanșat de ruși în Ucraina, a anunțat Procuratura Generală a țării, potrivit Ukrainska Pravda.

Cel puțin 263 de copii au murit, iar peste 467 au fost răniți.

Cifrele nu sunt exacte pentru că încă se colectează informații din zonele în care confruntările continuă, din teritoriile ocupate de ruși și din cele eliberate. 

Familiile militarilor din cadrul Gărzii Naţionale ruse ucişi în Ucraina sau în Siria urmează să primească o compensaţie în valoare de cinci milioane de ruble (75.000 de euro), prevede un decret semnat, luni, de către Vladimir Putin, informează News.ro, care citează AFP.

”În cazul deceslui militarilor care servesc în Garda Naţională (şi) care au luat parte la operaţiunea specială (din Ucraina) sau care au îndeplinit msiuni speciale în Siria, membrii familiilor lor vor primi o indemnizaţie de cinci milioane de ruble”, se arată în decretul publicat în Jurnalul Oficial rus.

Cadavrele unor luptători ucraineni uciși în apărarea orașului Mariupol de forțele ruse la o vastă fabrică de oțel, au fost predate la Kiev, au declarat familiile unității Azov a Gărzii Naționale din Ucraina, conform Al Jazeera.

Forțele ucrainene care apără Mariupolul au fost închise în siderurgia Azovstal timp de săptămâni întregi, în timp ce forțele ruse încercau să cucerească orașul.

Soldații ucraineni s-au predat în cele din urmă luna trecută și au fost luați în custodie de forțele ruse.

Rusia a plasat încă 61 de oficiali americani și directori de conducere din apărare și mass-media pe „lista sa neagră”, interzicându-le intrarea în țară, a anunțat luni Ministerul rus de Externe, citat de CNN.

Lista include șefi ai unor firme importante de apărare, platforme media, agenții de rating și companii de construcții de avioane și nave, precum și oficiali individuali ai Departamentului de Stat al SUA.

Ministerul a spus că sancțiunile au venit ca răspuns la „sancțiunile americane în continuă extindere împotriva personalităților politice și publice ruse, precum și a reprezentanților afacerilor interne”.

Oficialii americani de pe listă Rusiei includ și secretarul Trezoreriei Janet Yellen, reprezentantul comercial Katherine Tai și șeful Biroului de Coordonare a Sancțiunilor James O'Brien.

În mai, Rusia a interzis intrarea în țară a unui total de 963 de oficiali și personalități americane, inclusiv președintele Joe Biden și secretarul de stat Antony Blinken.

Această listă includea majoritatea senatorilor americani și a membrilor Camerei Reprezentanților, foști și actuali oficiali guvernamentali, jurnaliști, personal militar, avocați, cetățeni și directori generali.

Fotbalista Nadezhda Karpova, componentă a echipei Espanol Barcelona şi a naţionalei Rusiei, a declarat într-un interviu pentru bbc.com că propaganda de la Moscova încearcă să îi convingă pe ruşi că lumea este împotriva lor şi a misiunii lor în Ucraina.

Ea a subliniat că Vladimir Putin a „luat viitorul” ruşilor, însă şi cu acordul lor tacit, astfel că ar trebui ca mai mulţi oameni din Rusia să ia atitudine.

Statele Unite au acuzat luni Rusia că a ”intimidat” corespondenţii presei americane la Moscova, convocaţi de diplomaţia rusă, care i-a ameninţat cu represalii din cauza sancţiunilor americane, informează News.ro, care citează AFP.

”Ministerul rus de Externe i-a convocat pe colegii voştri să le explice consecinţele liniei ostile a guvernului lor în sfera media”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al SUA, Ned Price, reporterilor la Washington.

”Să fim clari, Kremlinul aduce un atac total asupra libertăţii presei, accesului la informaţie şi adevăr”, a subliniat el, denunţând ”un efort clar şi flagrant de intimidare a jurnaliştilor independenţi”.

Purtătorul de cuvânt al diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a ameninţat, la sfârşitul lunii mai, că va expulza presa şi jurnaliştii occidentali dacă platforma YouTube blochează, aşa cum a făcut deja, briefingurile ei săptămânale.

Vineri, Zaharova a acuzat din nou Washingtonul că ”reprimă mass-media rusă” în Statele Unite.

”Ei fac tot posibilul ca munca presei ruse să fie imposibilă”, a declarat oficialul rus.

Zaharova a avertizat că dacă SUA ”nu normalizează activitatea presei ruse pe teritoriul american”, Moscova ”va riposta cu măsuri energice”.

De asemenea, ea a anunţat că reprezentanţii presei americanele au fost ”invitaţi”, luni, la Ministerul rus de Externe.

Potrivit lui Ned Price, omologul său american, Rusia reacţionează în acest fel la includerea pe lista neagră, în urmă cu o lună, a trei posturi de televiziune ruse, respectiv Pervîi Kanal, Rossia-1 şi NTV, ca parte a sancţiunilor internaţionale impuse în urma invaziei ruse în Ucraina.

Aceasta este o ”falsă echivalenţă”, a protestat oficialul american. El a asigurat că televiziunile ruse sancţionate sunt ”instrumente ale propagandei guvernului rus” ale căror ”venituri susţin războiul” preşedintelui Vladimir Putin şi care nu pot fi puse ”la acelaşi nivel” cu jurnaliştii americani ”independenţi” şi ”imparţiali”.

Price a adăugat că Washingtonul continuă să elibereze vize jurnaliştilor ruşi şi ”nu au revocat acreditarea vreunui jurnalist rus care lucrează în Statele Unite”.

Iniţiativa Celor Trei Mări nu poate exista fără o Ucraină liberă şi suverană, a declarat luni premierul polonez Mateusz Morawiecki, în cadrul congresului anual al oficialităţilor locale din ţările participante la această iniţiativă regională, ce are loc luni şi marţi în oraşul polonez Lublin, potrivit thenews.pl, citată de Agerpres.

Şeful executivului polonez a spus că invazia rusă în Ucraina, „brutalitatea sa şi cruzimea rusă ne-au arătat cât de importantă este cooperarea între ţările din flancul estic al NATO şi Uniunea Europeană”.

„Conceptul Celor Trei Mări cred că va fi un mare succes, în special atunci când Europa Centrală şi de Est va deveni 'Europa Centrală' pentru dezvoltarea economică a Uniunii Europene”, a adăugat Mateusz Morawiecki.

În timpul unei vizite recente la Kiev, preşedintele polonez Andrzej Duda a afirmat că ar dori ca Ucraina să adere la Iniţiativa Celor Trei Mări.

Ambasadorul Ucrainei la Varşovia, Andrii Deşciţia, a recunoscut săptămâna trecută că ţara sa este „foarte mult interesată” să se alăture Poloniei în acest proiect regional.

Iniţiativa Celor Trei Mări reuneşte 12 ţări din Uniunea Europeană situate între Marea Baltică, Marea Adriatică şi Marea Neagră: Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. Obiectivul iniţiativei este adâncirea legăturilor politice, economice, energetice şi infrastructurale între ţările respective.

Capitala letonă Riga va găzdui în această lună un summit al Iniţiativei Celor Trei Mări.

Ucraina: Lege menită să desemneze limba engleză drept limbă de comunicare în afaceri, în curs de elaborare, declară premierul Denîs Şmîhal

Guvernul ucrainean este în curs de elaborare a unei legi menite să desemneze limba engleza drept limbă de comunicare în afaceri, a declarat premierul ucrainean Denîs Şmîhal luni, relatează Reuters, citată de News.ro.

„Limba engleză este în prezent folosită în comunicarea de afaceri în întreaga lume civilizată, aşadar, acordarea unui astfel de statut în Ucraina va promova dezvoltarea afacerilor, va atrage investiţii şi va accelera integrarea europeană a Ucrainei”, a scris premierul Denîs Şmîhal pe contul său de Telegram, fără a detalia ce presupune legea.

Ucraineana este singura limbă oficială a ţării. Aproximativ jumătate din populaţie vorbeşte majoritar sau doar ucraineană şi aproximativ 30% din populaţie vorbeşte majoritar sau doar limba rusă, potrivit unui sondaj din 2019 al Institutului Internaţional de Sociologie de la Kiev.

Cunoaşterea limbii engleze s-a îmbunătăţit în Ucraina, care înainte de invazia rusă din 24 februarie avea o populaţie de 44 de milioane de locuitori, dar statul ucrainean încă se află în urma altor state est-europene.

Potrivit companiei suedeze specializate în educaţie internaţională EF Education First, cunoaşterea limbii engleze în Ucraina este doar „moderată”.

În 2021, ţara s-a situat pe locul 30 din 35 de ţări chestionate din Europa, rămânând în urma Poloniei şi Belarusului.

Rusa joacă un rol important în afaceri şi mass-media şi încă este vorbită pe scară largă în multe oraşe, inclusiv Kiev, deşi folosirea limbii ruse este din ce în ce mai restricţionată. Legislaţia obligă întreprinderile şi alte instituţii să folosească ucraineana drept limbă oficială.

Poliţia de Frontieră anunţă că 7.538 de cetăţeni ucraineni au intrat luni în România, în creştere cu 8,3 % faţă de ziua precedentă, conform News.ro.

„În data de 06.06.2022, în interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 81.520 de persoane, dintre care 7.538 de cetăţeni ucraineni (în creştere cu 8,3% faţă de ziua precedentă). Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 4.007 cetăţeni ucraineni (în creştere cu 13,6%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 881 cetăţeni ucraineni (scădere cu 4,4%)”, a transmis marţi Poliţia de Frontieră.

De la declanşarea acestei crize (24.02.2022), până la data de 06.06.2022, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 1.137.254 cetăţeni ucraineni.

De asemenea, începând cu data de 10 februarie 2022 (perioadă pre-conflict), au intrat în ţara noastră 1.171.783 ucraineni.

Guvernul Japoniei a anunţat marţi că va adăuga două bănci din Rusia şi una din Belarus pe lista celor sancţionate după invazia rusă în Ucraina, informează agenţia de presă Kyodo, citată de Agerpres.

Începând din 7 iulie, Banca de Credit din Moscova, Banca Agricolă a Rusiei şi Banca pentru Dezvoltare şi Reconstrucţie din Belarus vor avea activele din Japonia blocate, iar pentru tranzacţiile cu acestea va fi necesară aprobarea guvernului nipon.

Odată cu adăugarea acestor instituţii financiare, lista neagră a Japoniei include acum 12 bănci ruse şi patru belaruse.

Guvernul de la Tokyo a interzis de asemenea exportul către Rusia al produselor care ar permite întărirea „bazei industriale”. Un oficial guvernamental a declarat că articolele vizate vor fi specificate ulterior.

După 24 februarie, când Rusia a invadat Ucraina, Japonia a impus Rusiei sancţiuni economice similare celor din Occident, cum ar fi retragerea clauzei „naţiunii celei mai favorizate” şi blocarea activelor preşedintelui Vladimir Putin şi ale băncii centrale ruse.

Pentru Belarus se aplică acelaşi gen de măsuri, având în vedere sprijinul acordat de această ţară agresiunii declanşate de Rusia împotriva Ucrainei. 

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că în Severodonețk se duc "lupte acerbe de stradă". Liderul de la Kiev a precizat că rușii au superioritate numerică, informează The Guardian.

În ultimul său discurs public, Zelenski a spus că forțele ucrainene au "toate șansele" să riposteze și că "sunt puternice".

"Eroii noștri își păstrează pozițiile în Severodonețk. Luptele aprige de stradă continuă în oraș", a mai afirmat Zelenski.

Președintele SUA, Joe Biden, a dat ordin să fie desecretizate informații din perioada premergătoare datei de 24 februarie, când a început invazia rusă în Ucraina, pentru că afirmațiile oficialilor americani cu privire la un atac iminent au fost întâmpinate cu "scepticism" de către partenerii și aliații SUA, conform directorului National Intelligence, Avril Haines, citat de CNN.

"Când le-am explicat factorilor noștri de decizie și ei s-au adresat interlocutorilor lor, au constatat că există o doză destul de mare de scepticism în privința asta", a afirmat, luni, 6 iunie, în timpul unei conferințe de securitate cibernetică, Avril Haines.

"În consecință, președintele s-a întors la noi și ne-a spus: «trebuie să ieșiți și să împărtășiți cât de mult puteți și să vă asigurați că oamenii văd ceea ce vedeți voi, astfel încât să ne putem implica din nou și poate să aveți conversații mai productive despre cum să vă pregătăți pentru o potențială invazie rusă în Ucraina", a mai spus americanul.

CONTEXT: În perioada în care trupele ruse se mobilizau la granița cu Ucraina, administrația Biden a declasificat și a publicat selectiv informații despre războiul Rusiei în Ucraina, atât pentru organizațiile media, cât și pentru alte națiuni prietene. Decizia venită de la Casa Albă a avut ca scop combaterea propagandei ruse și asigurarea că aliații SUA au aceeași imagine despre evenimente.

Occidentul cere Rusiei să oprească violurile și alte violențe sexuale comise de soldații ruși în zonele ocupate, fapte raportate încă de la începerea invaziei din Ucraina.

SUA şi Europa au cerut luni Rusiei să oprească violenţele sexuale presupuse a fi comise de armata sa şi de către susţinătorii săi în Ucraina în cursul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, organizată de Albania.

„Rusia trebuie să ia măsuri în cadrul armatei sale şi al susţinătorilor săi pentru a respecta" Rezoluţia 1820 a ONU cu privire la violenţele sexuale, adoptată în 2008, care interzice să se facă din acestea o armă de război”, a declarat ambasadoarea americană Linda Thomas-Greenfield, potrivit AFP, citat de Agerpres.

„Revine Rusiei să stopeze violurile, violenţele şi atrocităţile comise de soldaţii săi. Revine Rusiei să pună capăt acestui război atroce neprovocat împotriva poporului ucrainean", a insistat ea.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a denunţat şi el "atrocităţi" comise de Rusia. „Aceste crime vor fi pedepsite", „avem nevoie de probe" şi „vom ajuta la strângerea lor", a spus el.

Înaltul responsabil european a denunţat cu vehemenţă „responsabilitatea unică" a Moscovei în criza alimentară provocată de războiul rusesc, moment în care ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a părăsit sala, fiind înlocuit de un adjunct.

În prealabil, diplomatul rus dezminţise abuzurile sexuale de care sunt acuzate forţele armate ruseşti, numindu-le „minciuni".

„Acuzaţiile de violenţe sexuale împotriva armatei ruse au devenit repetitive, dar nicio probă nu a fost furnizată", a spus Vasili Nebenzia. „Fiţi mai prudenţi căci nu există nici o probă a acestor afirmaţii ale Kievului", a adăugat diplomatul, adresându-se reprezentanţilor ţărilor occidentale.

Ambasadorul Ucrainei la ONU, Serghei Kisliţa, a acuzat de asemenea armata rusă de comiterea de violenţe sexuale în ţara sa, evocând o voinţă a Moscovei de a face să le dispară urmele.