Război în Ucraina, ziua 102. Presa de stat de la Moscova anunţă moartea unui general rus în estul Ucrainei

Generalul-maior rus Roman Kutuzov a fost ucis în estul Ucrainei, informează duminică un jurnalist din presa de stat de la Moscova, într-o postare pe Telegram preluată de Reuters.

Ştirea reporterului de televiziune Aleksandr Sladkov nu precizează când şi unde şi-a pierdut viaţa generalul.

Forţele ruse şi-au intensificat atacurile pentru ocuparea oraşului Severodoneţk din Donbas, în estul Ucrainei, una din ţintele importante după ce nu au reuşit să ocupe Kievul la începutul războiului.

Rusia consideră decesele soldaţilor secret de stat chiar şi în timp de pace, menţionează Reuters. Bilanţul oficial pierderilor din Ucraina nu a mai fost actualizat din 25 martie, când Moscova a anunţat moartea a 1351 de soldaţi de la începutul aşa-numitei „operaţiuni militare speciale”, denumirea folosită de ruşi pentru invazia declanşată în 24 februarie. 

Aliații occidentali „trebuie să înțeleagă” că furnizarea de armament greu Ucrainei „nu este un ajutor unic”, ci trebuie continuată până la „victorie”, a declarat duminică adjunctul ministrului ucrainean al apărării, Hanna Maliar.

„Armele au început deja să sosească, dar nu este suficient pentru a da o respingere foarte puternică armatei ruse”, a spus Maliar. „Vom avea întotdeauna nevoie de sprijin, având în vedere că am intrat deja într-un război prelungit. Occidentul trebuie să înțeleagă că acesta nu este un ajutor unic, ci pentru o victorie.”

„Luptătorii noștri sunt cu adevărat pregătiți, armata noastră este cu adevărat pregătită. Dar această motivație și antrenament nu sunt suficiente pentru a depăși Rusia fără arme”, a spus ea.

 „Prin urmare, punem deschis întrebarea că avem nevoie de ajutorul lumii occidentale, în special în materie de arme. Și, în primul rând, vorbim despre apărarea aeriană și arme grele.”

Lipsa de apă potabilă în Mariupol este acum la un nivel critic, potrivit unui consilier al primarului.

Petro Andrushenko a spus că oamenii trebuie să se înregistreze pentru a primi apă potabilă și o pot primi doar o dată la două zile.

Pagubele aduse Mariupolului în timpul a mai mult de două luni de bombardament au fost atât de grave încât majoritatea serviciilor de bază, cum ar fi electricitatea, gazul și apa curentă, nu au fost încă restabilite de autoritățile locale susținute de Rusia, relatează CNN.

Rusia „a lansat cinci rachete de croazieră X-22 din Marea Caspică în direcția Kiev”, la ora locală șase a.m., duminică, a anunțat Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, relatează CNN.

O rachetă a fost distrusă de unitatea de apărare aeriană a Ucrainei, iar restul a lovit „facilități de infrastructură din nordul capitalei ucrainene”, a spus armata.

Anterior, Vadym Denysenko, consilier al ministrului Afacerilor Interne al Ucrainei, a declarat că au fost lovite o țintă militară și o țintă civilă.

Mai multe dintre rachete au lovit Uzina de reparare a vagoanelor Darnytsia, rănind un muncitor feroviar, potrivit Oleksandr Kamyshin, directorul general al întreprinderii feroviare de stat ucrainene Ukrzaliznytsia. Trenurile de pasageri nu au fost întârziate de atacuri, a spus el.

Kamyshin a negat informațiile rusești conform cărora compania sa adăpostește echipamente militare și a invitat jurnaliștii să viziteze fabrica și să verifice acest lucru.

„Declar oficial că nu există echipament militar pe teritoriul uzinei. Această fabrică a reparat vagoane de marfă, inclusiv cele pe care le folosim pentru exportul de cereale”, a spus Kamyshin.

„Ținta lor reală este economia Ucrainei și populația civilă”, a spus el. „De asemenea, vor să ne blocheze oportunitatea de a exporta produse ucrainene în Occident”.

Sancțiunile Rusiei împotriva Gazprom Germania și a filialelor sale ar putea costa contribuabilii germani și utilizatorii de gaze, cu 5 miliarde de euro în plus (5,4 miliarde de dolari) pe an, pentru a plăti gazul înlocuitor, potrivit săptămânalului Welt am Sonntag, citând reprezentanți ai industriei, relatează Al Jazeera.

În mai, filialele Gazprom din Germania au încetat să mai primească gaze naturale rusești, după ce Berlinul a pus compania sub conducerea fiduciară din cauza invaziei Rusiei în Ucraina.

De atunci, autoritatea de reglementare a energiei Bundesnetzagentur, în calitate de mandatar, a fost nevoită să cumpere gaz de schimb de pe piață pentru a îndeplini contractele de furnizare cu utilitățile municipale germane și furnizorii regionali.

Cancelarul austriac Karl Nehammer a cerut duminică crearea pentru Ucraina a unei etape intermediare între cooperare şi statutul de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.

Într-o declaraţie difuzată de cabinetul său, cancelarul a afirmat că „suntem uniţi printr-un obiectiv comun - cu toţii dorim o Ucraină puternică, independentă şi cu succes economic.”

„În prezent, Ucraina luptă pentru supravieţuirea politică şi teritorială. Toate eforturile noastre au în primul rând obiectivul de a pune capăt războiului de agresiune al Rusiei. Într-o astfel de fază, o aderare completă rapidă la Uniune nu poate fi oricum o problemă presantă”, a mai apreciat el.

Lovitura cu rachete de la Moscova asupra Kievului, un „act de terorism”

Mykhajlo Podoliak, consilier prezidențial ucrainean, a numit loviturile cu rachete ale Moscovei asupra Kievului drept „act de terorism” și a cerut noi sancțiuni împotriva Rusiei, relatează Al Jazeera.

Podoliak a cerut, de asemenea, ca Ucrainei să i se furnizeze arme grele pentru a-și apăra teritoriul de atacurile rusești.

„Atacurile cu rachete de astăzi asupra Kievului au un singur scop; să ucidă cât mai mulți ucraineni”, a mai spus consilierul prezidențial ucrainean.

Papa Francisc a cerut duminică să se desfăşoare „negocieri adevărate” care să permită ajungerea la „o încetare a focului şi o soluţie sustenabilă” în Ucraina şi a invitat „responsabilii naţiunilor” să nu ducă „Umanitatea la distrugere”.

Francisc a amintit că, „odată cu împlinirea a 100 de zile de la începerea agresiunii armate (ruse) în Ucraina, asupra Umanităţii s-a abătut din nou coşmarul războiului, care reprezintă negarea visului lui Dumnezeu”.

Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a acuzat sâmbătă Occidentul că desfăşoară o „politică criminală” în Balcani, îndeosebi în Bosnia-Herţegovina (BiH) şi Kosovo, înaintea unei vizite în Serbia pe care urmează să o desfăşoare marţi.

„Este vorba într-adevăr de o politică criminală în Balcani”, a susţinut Lavrov, în cadrul unui interviu de 40 de minute acordat RTRS, televiziunea publică din Republica Srpska, una dintre cele două entităţi care compun Federaţia Bosniei şi Herţegovinei.

Armata rusă ar fi livrat 40 de tone de ajutoare umanitare în localitățile ocupate din regiunea Harkov, a declarat, duminică, Ministerul rus al Apărării.

"Alimente și produse de primă necesitate au fost livrate în așezări. În primul rând, asistența necesară din partea Rusiei este oferită familiilor cu copii, precum și persoanelor în vârstă și celor cu dizabilități. Pachete cu alimente", se arată în comunicatul instituției.

La începutul zilei de duminică, Vladimir Rogov, membru al administrației regiunii Zaporojie, a declarat că rubla a luat un avans față de hrivna, înlocuind treptat moneda ucraineană în partea controlată de Rusia din zonă, informează baha.com.

Energoatom, operatorul de stat al centralei nucleare ucrainene Pivdennoukrainska, a declarat că o rachetă de croazieră rusă, similară rachetei Caliber, a zburat "la o înălțime critică" deasupra centralei nucleare din sudul Ucrainei, anunță Baha.com.

Într-o declarație pe Telegram, operatorul a precizat că racheta care a zburat deasupra centralei nucleare Pivdennoukrainska a fost probabil trasă spre Capitală. "Această rachetă a fost probabil lansată în direcția Kievului, unde s-au auzit explozii în această dimineață", a relatat compania.

Serhiy Gaidai, guvernatorul regiunii Luhansk, afirmă că, în prezent, orașul Severodonețk este împărțit în două, între forțele ucrainene și cele rusești.

"A fost o situație dificilă, rușii controlau 70 la sută din oraș, dar în ultimele două zile au fost împinși înapoi. Orașul este acum, mai mult sau mai puțin, împărțit în două", a declarat Gaidai la televiziunea ucraineană, potrivit Al Jazeera.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut excluderea Rusiei din Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, cunoscută sub numele de UNESCO, după distrugerea monumentelor istorice și a siturilor culturale din Ucraina.

"Diplomații ucraineni vor face tot posibilul pentru ca toată lumea să conștientizeze această nouă crimă a ocupanților. Rusia distruge în mod deliberat și sistematic patrimoniul cultural și istoric al Ucrainei, precum și infrastructura socială, locuințele și tot ceea ce este necesar pentru o viață normală. Fiecare biserică incendiată de Rusia în Ucraina, fiecare școală aruncată în aer, fiecare memorial distrus dovedește că Rusia nu are ce căuta în UNESCO", a declarat Zelenski.

Doi călugări și o călugăriță au fost uciși în acest sit în bombardamentele din 1 iunie, a spus el, conform Al Jazeera.

Rusia a negat că ar fi vizat civili. Moscova descrie acțiunile sale în Ucraina ca fiind o "operațiune militară specială" de la începutul invaziei din februarie.

Ansamblul monahal Svyatohirsk Lavra datează din 1627. Mănăstirea Tuturor Sfinților a fost construită din lemn în 2009 pentru a o înlocui pe cea distrusă în 1947.

Forțele armate ale Ucrainei au bombardat regiunea Kiev din Republica Populară Donețk (RPD), lansând șase obuze, a precizat, duminică biroul, separatiștii pro-ruși într-o postare pe Telegram, potrivit Baha.com.

"După ora 03:00 au fost înregistrate bombardamente din partea AFU în direcția: 03.30 - așezarea Avdiivka - Donețk (districtul Kiev): Au fost trase 6 obuze de calibru 122 mm", se arată în comunicat.

În cursul zilei de duminică, biroul de reprezentare al RPD a raportat că trupele ucrainene au deschis focul asupra așezării Panteleimonovka din RPD, folosind opt obuze.

Ministrul ucrainean de Interne a declarat că Ucraina "face tot ce poate" pentru a aduce acasă soldații din regimentul Azov, care au fost luați prizonieri după capturarea orașului Mariupol din sudul țării.

"Știm cu toții că ei vor ajunge aici, la Kiev, și facem totul pentru ca acest lucru să se întâmple", a declarat ministrul de interne Denis Monastirski pe Telegram, potrivit Euronews.

Agenții de informații ucraineni comunică cu militarii regimentului Azov, care au rezistat timp de mai multe săptămâni unui asediu rusesc la oțelăria din oraș, înainte de a fi capturați.

"Prin intermediul lor aflăm mai multe despre condițiile lor de trai, despre hrană și despre posibilitățile de eliberare", a adăugat Monastirski în mesaj.

Un imens semn de întrebare a planat deasupra capetelor luptătorilor ucraineni.

După ce combinatul siderurgic Avoz a fost capturat de forțele rusești, aceștia au fost duși pe teritoriul controlat de separatiștii pro-ruși în Ucraina.

Ucraina a cerut un schimb de prizonieri, dar unii din Rusia - inclusiv ministrul adjunct de Externe - au spus că aceștia ar trebui să fie judecați.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat pentru Radio și Televiziunea Republicii Srpska (RTRS) că trupele rusești au desfășurat operațiuni militare la uzina Azovstal din Mariupol cu "pierderi minime", informează Baha.com.

"Știți că președintele Vladimir Putin a dat ordinul de a nu lua cu asalt Azovstal. Ca urmare a asediului, cunoscuții huligani din batalionul Azov care se aflau acolo s-au predat", a explicat Lavrov.

În cadrul interviului, ministrul rus a criticat, de asemenea, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) pentru că a spus "destul de grosolan" Moscovei că extinderea alianței și posibila intrare a Ucrainei nu sunt treaba Rusiei.

Agenția de știri Reuters afirmă că explozii puternice au fost auzite în capitala Ucrainei, Kiev.

Citând un martor, agenția a precizat că în urma exploziilor s-a văzut fum în oraș.

Anterior, sirenele de raid aerian au pornit în mare parte din Ucraina, inclusiv în regiunea Kiev, a adăugat raportul, notează Al Jazeera.