Raport: Rosia Montana are cel mai important complex de mine aurifere din perioada romana din lume
La Rosia Montana se afla cel mai important complex de mine aurifere subterane din perioada romana, zona find eligibila pentru includerea in Patrimoniul Mondial UNESCO, releva raportul intocmit de profesori arheologi de la universitatile Oxford si Leiceste
Raportul a fost prezentat, joi, intr-o conferinta de presa, sustinuta de Serban Sturdza, vicepresedinte al Ordinului Arhitectilor din Romani (OAR) si al fundatiei Pro Patrimonio, Sergiu Nistor, presedintele ICOMOS Romania, Stefan Balici, vicepresedinte al Asociatiei "Arhitectura. Restaurare. Arheologie" (ARA), si Alexandru Dragoman, cercetator la Institutul de Arheologie "Vasile Parvan" al Academiei Romane.
"Autorii au integrat dovezile gasite la Rosia Montana in contextul international. Am examinat, de asemenea, si potentialul zonei, observand si dezvoltarea altor situri din Patrimoniul Mondial, dupa inscrierea lor in UNESCO, pentru a arata ca Rosia Montana are importanta si potentialul necesare de a deveni la randul ei sit al Patrimoniului Mondial", se arata in prefata raportului.
Expertii britanici concluzioneaza ca "peisajul cultural de la Rosia Montana este de o importanta internationala exceptionala", minele romane din zona reprezentand "cel mai mai important complex de mine aurifere subterane din perioada romana cunoscut in lume".
"In vaile Corna si Rosia Montana, precum si in muntii de la Carnic, Cetate, Carnicel si Jig-Vaidoaia, minele romane, medievale, de secol 18 si 19, precum si galeriile si instalatiile perioadei comuniste au creat laolalta un palimpsest unic al explorarii", se arata intr-un rezumat al raportului. De asemenea, peisajul de suprafata, incluzand locurile de procesare a minereurilor, asezari, biserici si cimitire constituie, alaturi de amenajarile subterane, o istorie extraordinar de bine documentata a explorarii miniere din perioadele romana si medievala, din modernitatea timpurie si din perioada comunista, se mai arata in raport.
Potrivit participantilor la conferinta, acest raport a fost realizat, in 2010, de profesori arheologi de la universitatile Oxford si Leicester din Marea Britanie, sub coordonarea Ministerului Culturii, cu o finantare de 10.000 de lire sterline asigurata de fundatia Pro Patrimonio, in baza unui protocol de colaborare incheiat cu mai multi ani in urma intre ONG si institutie.
Fundatia nu a avut insa acces la raport, documentul fiind remis Ministerului Culturii, care nu l-a facut public. Pe de alta parte, ministerul a asigurat, din fonduri publice, banii necesari pentru deplasarea de patru zile a expertilor britanici la Rosia Montana, in urma careia a fost intocmit raportul, a spus vicepresedintele ARA Stefan Balici.
Totodata, in ianuarie 2011, Comisia Nationala a Monumentelor Istorice a votat in unanimitate pentru inscrierea Rosia Montana in Lista tentativa a Romaniei pentru UNESCO.
Desi dispunea si de documentatia necesara pentru inscrierea Rosiei Montane pe lista tentativa, depusa de OAR si ARA, Ministerul Culturii nu a facut demersuri in acest sens nici pana in prezent.
In schimb, in iulie 2011, Directia de Cultura Alba a emis certificatul de descarcare arheologica pentru Masivul Carnic. Ministerul Culturii a mai emis un certificat de descarcare de sarcina arheologica pentru Masivul Carnic, in 2004, acesta fiind anulat in instanta trei ani mai tarziu, in urma actiunii asociatiei Alburnus Maior. Si certificatul emis in 2011 a fost atacat in instanta, a precizat Balici.
Vicepresedintele ARA a mai precizat ca, pentru includerea unui sit pe lista tentativa pentru UNESCO, nu este nevoie de acordul autoritatilor locale, in aceasta prima etapa cel mai important fiind sa se dovedeasca valoarea universala exceptionala a sitului.
Intr-o conferinta sustinuta pe 23 septembrie in Capitala, reprezentantii Pro Patrimonio au acuzat Ministerul Culturii de blocarea includerii zonei Rosia Montana in Patrimoniul Mondial UNESCO si au reclamat secretizarea raportului arheologic al profesorilor britanici referitor la masivul Carnic.
Presedintele fundatiei, arhitectul Serban Cantacuzino, a sustinut ca a fost contactat, la Londra, de reprezentanti ai Ministerului Culturii, pe vremea ministrului Kelemen Hunor, care i-au explicat ca isi doresc salvarea patrimoniului de la Rosia Montana si ca vor sa pregateasca dosarul necesar procesului de includere, insa ministerul nu are bani pentru efectuarea raportului arheologic.
Fostul ministru al Culturii Kelemen Hunor declara, pe 24 septembrie, corespondentului MEDIAFAX, ca raportul intocmit in urma cu trei ani pe tema vestigiilor istorice de acolo se afla in posesia sa, si nu la minister.
"Raportul se afla la mine si la membrii echipei britanice care l-a intocmit. Asta a fost intelegerea. Raportul il pastrez, poate ca il voi publica la un moment dat", a spus Kelemen Hunor, precizand insa ca raportul a fost prezentat si Comisiei Nationale de Arheologie, care a dat insa aviz favorabil, in unanimitate, pentru descarcare de sarcina arheologica a Masivului Carnic.
Fostul ministru a explicat ca i-a chemat in tara pe expertii britanici in scopul de a intocmi un raport pentru el. "Am constatat ca Ministerul Culturii nu avea posibilitatea legala sa plateasca onorariul pentru acesti arheologi, iar din acest motiv nici comanda nu a facut-o ministerul. Una dintre persoanele care a venit cu oferta a fost Serban Cantacuzino, ca aduna el bani, si au mai fost si alte persoane care au spus ca pentru un astfel de raport neutru si pentru plata echipei din Marea Britanie dau si ei niste bani necesari", a afirmat Kelemen Hunor.
"In 2010, eu eram confruntat cu urmatoarea situatie: aveam punctul de vedere al arheologilor care au pregatit raportul de cercetare arheologica, intocmit de arheologi angajati de investitor - RMGC, pentru ca asa spune legea, care era clar in favoarea exploatarii. Erau foarte multi specialisti, si din zona Academiei Romane, si din alte structuri neguvernamentale, care spuneau ca nu e bine sa se faca exploatarea miniera. Erau puncte de vedere divergente. Si era foarte important pentru mine, asa cum cred ca este pentru orice decident, sa am un punct de vedere corect, coerent, neutru, din partea unor specialisti care nu sunt implicati de nicio parte", a mai explicat fostul ministru al Culturii.
El a mai declarat, tot cu o luna in urma, ca nu se pot face demersuri pentru includerea Rosiei Montane in UNESCO impotriva vointei autoritatilor locale, pentru ca acestea trebuie sa aiba grija de un monument inclus in Patrimoniul Mondial si sa vina cu planul de management pentru monumentul respectiv, iar autoritatile locale din Rosia Montana s-au declarat, inca din 2010, impotriva acestui proiect.
In 14 iulie 2011, Ministerul Culturii anunta ca Directia Judeteana pentru Cultura Alba a emis, in aceeasi zi, certificatul de descarcare de sarcina arheologica pentru o parte din Masivul Carnic.
"Acesta este primul pas necesar in procesul de a asigura salvarea, conservarea si valorificarea mostenirii arheologice si arhitectonice de la Rosia Montana", se spunea in comunicatul ministerului, in care era mentionat si un plan in acest sens initiat de ministrul de atunci, Kelemen Hunor.
Pe 15 iulie 2011, a fost incheiat un protocol intre Institutul National al Patrimoniului si Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), prin care compania aloca o finantare de 70 de milioane de dolari pentru restaurarea si punerea in valoare a unor monumente, in conditiile aprobarii exploatarii miniere.
Protocolul nu a fost facut public pana pe 21 octombrie 2013, cand Ministerul Culturii a fost executat silit de ActiveWatch si Asociatia pentru Monitorizarea Justitiei, dupa ce, printr-o sentinta din 25 martie 2013, Tribunalul Bucuresti a obligat institutia sa faca public acest document, solicitat de cele doua ONG-uri.
Includerea zonei Rosia Montana in patrimoniul UNESCO este una dintre revendicarile celor care se opun proiectului minier.
Adversarii proiectului minier mai cer cer retragerea proiectului de lege care reglementeaza exploatarea minereurilor din perimetrul Rosia Montana, anularea contractului cu Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), interzicerea exploatarilor cu cianuri in Romania si demiterea celor patru initiatori ai proiectului de lege, ministrii Dan Sova, Rovana Plumb, Daniel Barbu si directorul ANRM Gheorghe Dutu.
Din 1 septembrie, in Capitala si in mai multe orase din tara, dar si peste hotare au loc proteste ale celor care se opun proiectului minier de la Rosia Montana.
