Raport CE, despre România: Percepţia privind independenţa justiţiei s-a îmbunătăţit

În capitolul referitor la sistemul de justiţie, raportul notează că percepţia asupra independenţei justiţiei se situează la nivel mediu, îmbunătăţindu-se semnificativ la nivelul publicului general prin comparaţie cu anii anteriori.

Amendamentele din 2017-2019 la legile justiţiei sunt în proces de revizuire, iar un proiect de lege separat vizând desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor în Justiţie (SIIJ) se află în dezbatere la parlament.

Documentul mai consemnează că CJUE (Curtea de Justiţie a Uniunii Europene) a emis o decizie preliminară cu privire la răspunderea civilă a judecătorilor şi procurorilor, şi aminteşte că proiectele de legi ale justiţiei includ modificări ale regulilor care guvernează numirea şi responsabilitatea conducerii Inspecţiei Judiciare.

Procedura de numire a şefilor de parchete este revizuită ca parte a amendamentelor la legile justiţiei, iar cea de demitere a şefilor de parchete va fi amendată în urma unei decizii a Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Citește și

Comisia Europeană declanşează proceduri de infringement împotriva Ungariei şi a Poloniei privind legile LGBTQ

Putin are un plan de împărțire a Ucrainei care implică și România și i-l va propune lui Trump

În ce priveşte calitatea sistemului de justiţie, raportul Comisiei constată că deficitul de resurse umane rămâne o preocupare. La nivelul lunii decembrie 2020, aproape 10% dintre locurile de judecători şi aproape 16% dintre cele de procurori erau în continuare vacante, ceea ce are un impact şi asupra eficienţei sistemului de justiţie, susţine Comisia.

Deşi prevederea ce permitea pensionarea anticipată a magistraţilor cu o vechime de 20 de ani, introdusă în 2018, a fost abrogată de parlament în martie 2021 în urma recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi GRECO, aproape 300 de magistraţi s-au pensionat în 2020 şi aproape 150 în primul trimestru din 2021, amplificând şi mai mult acest deficit.

Decizia CCR de a declara neconstituţională prevederea prin care era necesară aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii pentru organizarea şi desfăşurarea concursurilor de admitere în magistratură a creat un vid juridic, ceea ce a făcut ca în 2020 să nu fie organizat niciun concurs de angajare de noi magistraţi.

Pentru a umple acest vid legislativ, la 22 iunie 2020, Ministerul Justiţiei a scos în dezbatere publică un proiect de lege cu privire la admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii, proiect adoptat de Senat la 3 februarie 2012. Cu toate acestea, la sesizarea unui grup de parlamentari, CCR a declarat neconstituţională legea în cauză.

Ca rezultat, legislaţia în vigoare nu a permis organizarea de concursuri de admitere în magistratură, ceea ce a condus la întârzieri suplimentare în noi angajări şi la o creştere a volumului de încărcare a judecătorilor şi procurorilor, această presiune suplimentară având implicaţii asupra calităţii şi eficienţei justiţiei.

O nouă lege, adoptată de parlament la 28 iunie 2021, a vizat acest vid legal şi va permite organizarea de concursuri de admitere în magistratură în 2021 şi 2022.

Raportul evidenţiază că, prin decizia din 14 iulie 2021, Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale prevederile care ar fi redus de la 10 la 7 ani vechimea necesară pentru înscrierea la concursurile pentru numirea procurorilor în cadrul DNA şi DIICOT.

La capitolul referitor la cadrul anticorupţiei, raportul Comisiei Europene notează că percepţia printre experţi şi şefi de companii este că nivelul corupţiei în sectorul public rămâne ridicat. În Indicele privind percepţia corupţiei al Transparency International, România are un scor de 44/100, care o plasează pe locul 19 în Uniunea Europeană şi pe locul 69 la nivel global. Această percepţie a rămas relativ stabilă în ultimii 5 ani.

Documentul mai consemnează că adoptarea unei noi Strategii naţionale anticorupţie pentru 2021-2025 constituie o prioritate pentru guvern, iar eficienţa anchetelor şi sancţionarea corupţiei la nivel mediu şi înalt s-a îmbunătăţit.

Amendamentele din 2017-2019 la legile justiţiei au reprezentat un impediment major pentru buna funcţionare a DNA, ceea ce va continua atât timp cât vor fi în vigoare, atenţionează Comisia Europeană.

Raportul mai arată că incertitudinea cu privire la amendamentele la codul penal şi la codul de procedură penală rămâne o provocare importantă în lupta contra corupţiei.

Camera Deputaţilor a stabilit criterii pentru ridicarea imunităţii parlamentare, dar Senatul încă nu le-a dat aprobat.

Potrivit raportului, cadrul legal cu privire la integritate rămâne fragmentat, iar Agenţia Naţională de Integritate (ANI) continuă să investigheze incompatibilităţi, conflicte de interes şi averi nejustificate.

Sistemul electronic PREVENT de prevenire a conflictelor de interese în achiziţiile publice este eficient, dat fiind că numărul de conflicte de interese detectate s-a redus semnificativ.

În România este în vigoare din 2014 o lege de protejare a avertizorilor de integritate, însă, în practică, aplicarea sa este relativ limitată.

În pofida pandemiei de COVID-19, urmărirea penală a cazurilor de corupţie a rămas eficientă.

La capitolul referitor la pluralismul media şi libertatea presei, raportul afirmă că lipsa unor garanţii specifice pentru independenţa editorială şi standarde editoriale continuă să provoace preocupări, documentul mai notând că transparenţa privind acţionariatul instituţiilor media continuă să fie incompletă.

Publicitatea de stat continuă să fie o sursă importantă de finanţare pentru sectorul media, iar fondurile oferite prin campania de informare derulată de stat au reprezentat un mijloc important de susţinere a media în timpul pandemiei de COVID-19. Totodată, continuă să fie raportate procese pentru defăimare intentate unor jurnalişti de investigaţii, mai constată Comisia în raportul său.

Ministrul Justiţiei: Ne încurajează să continuăm reformele accelerat. Imaginea obiectivă ne ajută să identificăm măsurile pentru a repara ce s-a stricat ani de zile în justiţie

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a afirmat, marţi, după ce Comisia Europeană a publicat Raportul privind Statul de Drept, că este primul an în care România este evaluată atât din perspectiva acestuia cât şi din perspectiva Mecanismului de Cooperare şi Verificare. ”Raportul ne încurajează să continuăm reformele accelerat”, a transmis ministrul, precizând că ”imaginea obiectivă ne ajută să identificăm măsurile pentru a repara ce s-a stricat ani de zile în justiţie”.

”Este al doilea an în care Comisia Europeană publică analiza efectuată în fiecare stat membru, prin prisma respectării principiilor statului de drept, în cadrul a patru capitole: independenţa justiţiei, lupta împotriva corupţiei, libertatea presei şi sistemul de control şi echilibru institutional”, a transmis, marţi, Ministerul Justiţiei, într-un comunicat de presă.

Potrivit documentului citat, Raportul privind Statul de Drept la nivelul Uniunii Europene ”reiterează dispoziţiile hotărârii CJUE, care menţionează expres obligativitatea recomandărilor MCV”.

”În acelaşi timp, Comisia Europeană exprimă îngrijorări serioase cu privire la decizia CCR nr. 390/2021 «având în vedere că se pune în discuţie principiul supremaţiei dreptului european. În decizia sa, CCR nu a acceptat concluziile CJUE, punând sub semnul întrebării principiul supremaţiei dreptului UE». Cu privire la independenţa justiţiei, Comisia semnalează, încă o dată, aspectele problematice generate de modificările legilor justiţiei în perioada 2017-2019. Sunt apreciate demersurile actuale de desfiinţare a SIIJ, cu menţiunea că «este important că modificările legislative actuale, în sensul desfiinţării SIIJ şi revenirea la competenţa iniţială a parchetelor specializate sunt în sensul hotărârii CJUE şi al standardelor europene»”, se mai arată în comunicatul MInisterului Justiţiei. .

Potrivit documentului, modificările propuse de Ministerul Justiţiei privind răspunderea materială a magistraţilor, numirea procurorilor de rang înalt, organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare sunt alte aspecte apreciate de Comisie.

”În termeni de calitate şi eficienţă a justiţiei, CE remarcă creşterea deficitului de resurse umane din sistemul judiciar, necesitatea operaţionalizării Consiliului de Management Strategic şi digitalizarea sistemului judiciar. Cu privire la lupta împotriva corupţiei, Comisia Europeană remarcă impedimentele generate de existenţa SIIJ asupra activităţii DNA, cu menţiunea că „desfiinţarea SIIJ va fi un pas important pentru asigurarea sustenabilităţii DNA”. De asemenea, CE aşteaptă proiectele de modificare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, în sensul punerii în acord cu deciziile CCR. Tot pe plan legislativ, CE remarcă fragmentarea cadrului normativ privind integritatea, fapt ce afectează activitatea ANI”, mai arată Ministerul Justiţiei.

Instituţia afirmă că ”este apreciată activitatea ANABI şi se aşteaptă finalizarea atât a Strategiei Naţionale privind consolidarea recuperării prejudiciiilor, prevăzută pentru începutul lunii august, cât şi a noii Strategii Naţionale Anticorupţie, care este finalizată şi aflată în procedura de avizare”.

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a precizat că este primul an în care Comisia Europeană evaluează România atât în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, cât şi în cadrul Mecanismului privind Statul de Drept

”Avem două rapoarte de monitorizare, realizate de experţi europeni obiectivi, care apreciază măsurile luate până acum de Ministerul Justiţiei şi de Guvern şi ne încurajează să continuăm reformele în ritm accelerat. Raportul ne spune, încă o dată, explicit că desfiinţarea SIIJ şi refacerea competenţelor DNA, DIICOT şi ale parchetele de pe lângă Curţile de apel reprezintă soluţia corectă pentru a elimina potenţiale presiuni asupra magistraţilor. Sper ca de anul viitor să existe doar monitorizarea generală, în cadrul acestui ultim mecanism. Avem o singură condiţie de îndeplinit, şi anume respectarea recomandărilor MCV, care să ducă la ridicarea acestei monitorizări în vigoare de la aderarea la UE. Tonul raportului de astăzi este unul de încurajare, iar imaginea obiectivă şi foarte bine argumentată pe care o oferă sistemului de justiţie ne ajută să identificăm măsurile pentru a repara ce s-a stricat ani de zile în justiţie”, a transmis Stelian Ion.

Raportul Comisiei Europene privind statul de drept în România, făcut public marţi, menţionează că modificarea codurilor penale rămâne necesară şi că, în absenţa unor soluţii legislative la deciziile Curţii Constituţionale, există obstacole tot mai mari şi incertitudine legislative în ceea ce priveşte lupta anticorupţie.

Potrivit Raportului, presa poate fi expusă la presiune politică, în special când veniturile sale depind de publicitatea de stat. De asemenea, continuă să fie raportate acţiuni în instanţă împotriva jurnaliştilor de investigaţii, mai indică raportul.

Ca urmare a deciziei Curţii de Justiţiei a UE din 18 mai privind mai multe aspecte ale legilor jusiţiei şi care stabilea inclusiv caracterul obligatoriu al rapoartelor MCV, Curtea Constituţională a pronunţat o decizie în 8 iunie, care produce îngrijorare pentru că pune în discuţie principiul prevalenţei legislaţiei UE.
 

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"