Proiect privind interzicerea utilizării maliţioase a tehnologiei şi limitarea fenomenului Deepfake, depus la Parlament
O propunere legislativă privind interzicerea utilizării maliţioase a tehnologiei şi limitarea fenomenului Deepfake a fost semnată de 39 de parlamentari. Nerespectarea condițiilor atrage o pedeapsă de de până la doi ani de închisoare.
Concret, aceștia propune interzicerea difuzării şi stocării în spaţiul public a imaginilor şi înregistrărilor audio-video create cu ajutorul inteligenţei artificiale sau realităţii virtuale astfel încât să producă aparenţa falsă că o persoană a spus sau a făcut anumite lucruri fără ca acest conţinut să fie notificat ca imaginar.
"Realizarea, difuzarea şi stocarea pe internet sau în mass-media de conţinut tip imagini sau înregistrări audio-video concepute cu ajutorul tehnologiei IA sau RV şi create astfel încât să producă aparenţa că o persoană a spus sau a făcut lucruri pe care acea persoană nu le-a rostit, respectiv nu le-a făcut, sunt interzise în situaţia în care nu sunt însoţite de o notificare vizibilă, păstrată pe cel puţin 10% din suprafaţa expunerii şi pe toată durata difuzării respectivului conţinut", prevede actul normativ semnat de parlamentari de la PSD, PNL, UDMR şi grupul minorităţilor.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Proiectul defineşte Deepfake (falsul server) prin "orice conţinut de tip imagine, înregistrare audio sau video creat cu ajutorul inteligenţei artificiale (IA) sau cu ajutorul tehnologiei de augmentare a realităţii (RV) astfel încât să creeze aparenţa că o persoană a spus sau a făcut lucruri care în realitate nu au fost spuse, respectiv nu au fost făcute de acea persoană".
Potrivit documentului, imaginile trebuie însoțite de mesajul: „Acest material conţine ipostaze imaginare", afișat pe cel puțin 10% din suprafaţa de expunere şi pe întreaga derulare a conţinutului de tip Deepfake.
Încălcarea acestor dispoziţii va constitui infracţiune şi se va pedepsi cu amendă penală sau cu închisoare de la 6 luni la 2 ani, mai prevede proiectul.
"Având în vedere dezvoltarea accelerată a tehnologiei, a inteligenţei artificiale (IA), a tehnicilor de creare a realităţii virtuale (RV), precum şi avansul pe care îl înregistrează procesul de dezvoltare/învăţare automată a instrumentelor tehnice (machine learning) este necesară şi importantă intervenţia legiuitorului pentru limitarea efectelor maliţioase ale conţinutului în imagini, în înregistrări audio şi video. Specialiştii în domeniu consideră că deepfake-ul este mult mai periculos şi are un impact mult mai puternic decât ştirile false cu care ne-am obişnuit în ultimii ani, toate acestea deoarece deepfake-ul cuprinde toate elementele unui produs de media, respectiv text, fotografie, video, audio", au explicat parlamentarii PSD Eugen Bejinariu şi Robert Cazanciuc, în expunerea de motive a proiectului.
Iniţiatorii consideră că "imaginile, înregistrările audio şi video de tip Deepfake (Fals server) pot cauza prejudicii enorme, atât în ceea ce priveşte imaginea, reputaţia sau demnitatea unei persoane, cât şi asupra unor organizaţii publice, private sau chiar instituţii ale statului".
"Realizarea şi distribuirea unor imagini, înregistrări audio sau video de tip Deepfake pot prejudicia, în funcţie de conţinutul lor şi de contextul în care sunt gestionate, inclusiv interesul social, politic sau de securitate naţională a României, pot să erodeze încrederea în instituţii ale statului, pot aduce prejudicii de imagine unei persoane. Chiar dacă deepfake-urile pot părea inofensive, în realitate acestea pot avea efecte negative de lungă durată. Această tehnologie a deepfake-ului a evoluat pentru a fi din ce în ce mai convingătoare şi disponibilă publicului, permiţând totodată perturbarea industriilor media, de divertisment şi în ultimul timp a putut duce şi la fraudă financiară considerabilă", au indicat iniţiatorii.
Conform acestora, în legislaţia română nu există nicio dispoziţie legală care să reglementeze acest domeniu şi este necesară crearea "imperativă" a unui cadru legal şi în ţara noastră în sensul de a fi notificată utilizarea unor astfel de imagini realizate prin aceste tehnologii.
Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Senatului, Camera Deputaţilor fiind decizională.
