Procurorul general, Tiberiu Nitu, a demisionat in urma scandalului coloanelor oficiale. Cine va prelua interimatul

×
Codul embed a fost copiat

"Ca un gest de onoare si responsabilitate, imi depun demisia" - iata anuntul facut, marti seara, de procurorul general al Romaniei, Tiberiu Nitu. Bogdan Licu, primul adjunct, va prelua conducerea institutiei.

-► Bogdan Licu: "Sper ca interimatul meu sa fie cat mai scurt"
-►Cine este Bogdan Licu

Decizia sa vine la mai bine de o saptamana dupa ce procurorii anticoruptie au anuntat ca fac o ancheta legata de coloana oficiala a ministrului de interne, Gabriel Oprea, cel care printr-o semnatura i-a dat si procurorului general drept la escorta.

Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general, va prelua interimatul la conducerea Parchetului General.

Citește și
Tiberiu Nitu
Procurorul general al Romaniei, chemat la Ministerul Justitiei. Motivul pentru care ar putea fi revocat din functie
Lovitură pentru Serghei Șoigu. În Rusia e scandal uriaș, a fost arestată o a treia persoană anchetată în dosarul viceministrului rus al Apărării

Tiberiu Nitu a transmis un comunicat de presa in care, pe doua pagini, explica motivele pentru care a hotarat sa isi dea demisia.

Procurorul general sustine ca raportul MCV pozitiv, care a apreciat eforturile facute de parchetele din subordinea lui in lupta anticoruptie, este si meritul lui, pentru ca a muncit mult la reformarea sistemului.

Tiberiu Nitu mai spune in comunicat ca el nu a folosit coloana oficiala, ci ca i s-a asigurat un dispozitiv de insotire si protectie, conform legii.

Adica faptul ca un politist pe moticicleta ii deschidea calea prin traficul din Bucuresti il proteja de anumite pericole, pe care Tiberiu Nitu nu le defineste insa.

Abia la final explica: "In conditiile in care numele meu si functia pe care o reprezint sunt asociate in mod artificial cu o situatie de natura sa aiba consecinte asupra imaginii institutiei pe care o conduc, am decis - ca un gest de responsabilitate si onoare - sa imi depun demisia din functia de procuror general."

Vom vedea acum cine va fi numit in locul lui.

Redam integral mesajul transmis de Tiberiu Nitu:

Saptamana trecuta a fost marcata de doua evenimente importante din punct de vedere al activitatii Ministerului Public: publicarea Raportului MCV si lansarea in spatiul public de catre unele institutii media a unor afirmatii referitoare la o presupusa incalcare a legii de catre mine, in calitate de procuror general.

Doresc sa ma refer, pe scurt, la ambele evenimente.
Dupa cum unii dintre dumneavoastra deja au observat, activitatea Ministerului Public si a Procurorului General a fost consemnata intr-o maniera mai mult decat apreciativa in Raportul de tara, care a subliniat eforturile depuse de procurori pentru indeplinirea obligatiilor asumate. Nu voi insista asupra referirilor din Raportul politic, care a fost deja mediatizat si nici asupra cifrelor si indicatorilor de performanta – pe care ii veti regasi si in Raportul de bilant pentru anul 2015, ci voi mentiona doar cateva dintre aprecierile din Raportul tehnic, mai putin cunoscut pentru opinia publica, dar care este un instrument de lucru pentru practicieni.
Astfel, Raportul tehnic arata ca Procurorul general a facut din combaterea coruptiei o prioritate a activitatii sale. In 2015, Ministerul Public a instrumentat un numar mare de cazuri de mica coruptie, fiind trimisi in instanta 903 inculpati, care acopera un spectru larg de domenii, inclusiv educatie, sanatate, politie, administratia publica locala si centrala.
Am fost bucurosi sa constatam ca Raportul a apreciat faptul ca Serviciul de indrumare si control din subordinea procurorului general face o analiza a tipologiei acestor cazuri de coruptie, pentru a stabili prioritatile in cadrul activitatilor de urmarire penala si a oferi indrumari in materie de evaluare a riscurilor.

Totodata, referindu-se la problema reorganizarii parchetelor – tema legata indisolubil de situatia resurselor umane si a volumului de munca - problema prezenta in toate documentele MCV, Raportul din acest an mentioneaza propunerea pe care am facut-o in acest sens - respectiv regruparea procurorilor la nivelul tribunalului si inchiderea parchetelor la nivelul instantei de prim grad de jurisdictie – invocand si finalizarea studiului de impact care a facut obiectul unor consultari cu sistemul. Aceasta masura precum si propria politie judiciara, in subordinea procurorului, sunt solutiile pe care le consideram necesare si de natura sa rezolve principalele probleme ale Ministerului Public.

Cu referire la cel de al doilea eveniment, constand in lansarea in spatiul public de catre unele institutii media a unor afirmatii referitoare la o presupusa incalcare a legii de catre mine, respectiv „folosirea coloanei oficiale fara drept”, doresc sa precizez cateva lucruri si sa le reiterez pe cele deja exprimate in cursul lunilor octombrie – decembrie 2015:

• Nu am solicitat si nu am beneficiat de coloana oficiala in sensul in care aceasta notiune este definita prin lege.
• Mi s-a asigurat un dispozitiv de insotire si protectie.
• Stabilirea unui anumit nivel de protectie pentru diverse categorii de demnitari si punerea in practica a masurilor de protectie sunt atributul institutiilor specializate ale statului si nu al beneficiarului protectiei.
• Masurile de protectie asigurate procurorului general al Romaniei de catre institutiile specializate ale statului sunt proportionale cu riscurile potentiale la care acesta este expus in exercitarea anumitor atributii de serviciu, astfel cum acestea sunt prevazute de legislatia in vigoare.
• In intreaga mea cariera de magistrat, precum si in functia de procuror general, am fost permanent preocupat de respectarea legii si a normelor deontologice.

Cu toate ca Raportul MCV valideaza rezultatele activitatii mele in fruntea Ministerului Public, la fel si datele din bilant care vor fi facute publice in cursul lunii martie, in conditiile in care numele meu si functia pe care o reprezint sunt asociate in mod artificial cu o situatie de natura sa aiba consecinte asupra imaginii institutiei pe care o conduc, am decis – ca un gest de responsabilitate si onoare – sa imi depun demisia din functia de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Bogdan Licu: "Sper ca interimatul meu sa fie cat mai scurt"

Bogdan Licu a declarat marti ca a aflat de demisia lui Tiberiu Nitu dupa ce acesta a anuntat-o public si spera sa aiba un interimat cat mai scurt la conducerea Parchetului General.

Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general, va asigura interimatul la conducerea Ministerului Public, dupa demisia lui Tiberiu Nitu din functia de procuror general.

"Odata cu publicarea decretului privind eliberarea din functie in Monitorul Oficial, voi prelua, conform regulamentului de ordine interioara, ca interimar, functia de procuror general. Treaba mea este sa asigur un interimat, pana la numirea unui procuror general. Eu sper ca interimatul meu sa fie cat mai scurt si sa avem cat mai curand un procuror general. Eu imi voi face treaba, cum mi-am facut-o si pana acum. Nu vad sa fie ceva mai dificil decat a fost pana acum", a declarat Bogdan Licu.

El a precizat ca nu este tentat de functia de procuror general si ca a aflat de decizia lui Tiberiu Nitu dupa ce acesta si-a dat demisia.

Cine este Bogdan Licu

Dimitrie Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general, a confirmat ca va prelua interimatul la conducerea Parchetului General, dupa demisia lui Tiberiu Nitu din functia de procuror general.

Dimitrie Bogdan Licu s-a nascut la 24 noiembrie 1969.

A absolvit cursuri in securitate nationala la Universitatea Nationala de Aparare (2003), in domeniul combaterii contrafacerilor (Washington D.C., 2004) si in domeniul sigurantei nationale in cadrul Serviciului Roman de Informatii prin Academia Nationala de Informatii - Colegiul Superior de Siguranta Nationala (2004).

A obtinut diploma de master in drept penal la Facultatea de Drept ''Nicolae Titulescu'' din Bucuresti (2003-2004), diploma de masterat privind relatiile internationale si integrare europeana in cadrul Scolii Superioare de Studii Politice si Administrative (2004 - 2006) si diploma de doctorat in stiinte militare si informatii, cu tema ''Coruptia, risc major la adresa securitatii nationale'', in cadrul Academiei Nationale de Informatii "Mihai Viteazul" (2011), potrivit CV-ului publicat pe site-ul Ministerului Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

A urmat un cursuri de perfectionare in Lupta impotriva fraudelor din domeniul fondurilor comunitare si Infractiuni care aduc atingere intereselor Uniunii Europene, privind coruptia, spalarea banilor, contrabanda si contrafacerile, in cadrul Oficiului European de Lupta Antifrauda (2005).

Procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti (1 dec. 1996-15 iun.1999); procuror delegat la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti (15 iun. 1999-1 febr. 2000); procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti (1 febr. 2000-15 apr. 2001); delegat in functia de procuror sef Sectie Supraveghere a Urmaririi Penale (15 apr. 2001-15 iul. 2003); procuror sef Sectie Supraveghere a Urmaririi Penale (15 iul. 2003-15 iun. 2005); detasat la Departamentul pentru Lupta Antifrauda, cancelaria primului-ministru, in cadrul Guvernului Romaniei (15 iun. 2005 - 29 sept. 2005); procuror sef Sectie Supraveghere a Urmaririi Penale la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti (29 sept. 2005 - 20 febr. 2006); membru ales, cu activitate permanenta, in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii si coordonator al Comisiei resurse umane din cadrul CSM si reprezentant al Consiliului la grupul de lucru ''Incredere reciproca'' din cadrul Retelei Europene a Consiliilor Judiciare (20 febr. 2006 - 11 ian. 2009). In 2009, a fost ales in unanimitate in functia de vicepresedinte al CSM (12 ian.2009-12 ian.2010).

A fost ales membru al CSM in perioada ian.2010-febr.2012. Procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti, detasat la Consiliul Superior al Magistraturii (20 febr. 2012- 3 ian 2013); procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti, detasat la Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor si membru al Plenului Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor reprezentant al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (3 ian.2013-16 mai 2013).

La 3 aprilie 2013, premierul Victor Ponta, in calitate de ministru interimar al Justitiei, a transmis Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, spre avizare, propunerea de numire a lui Dimitrie Bogdan Licu pentru functia de prim adjunct al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

De la 16 mai 2013, Bogdan Licu a devenit prim-adjunct al Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. I-a fost decernata diploma ''Meritul Judiciar'' clasa a V-a, acordata prin Decretul nr. 289 din 28 iunie 2002 de catre Presedintele Romaniei.

Este membru al Asociatiei Magistratilor din Romania. Intre lucrarile publicate se numara: "Libertatea de de exprimare. Transparenta. Cenzura prealabila, cenzura ulterioara si publicitatea excesiva'' (Revista DREPTUL, 2004), "Dreptul la tacere si marturisirea extrajudiciara'' (Revista PRO LEGE, 2003), "Aspecte din jurisprudenta Sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii in materia raspunderii disciplinare a judecatorilor si procurorilor'' (Revista Justitia in actualitate 2007), "Principiile si standardele generale care stau la baza procesului de evaluare a performantelor magistratilor in Romania. Limitele actualului cadru legislativ'' (Revista Justitia in actualitate, 2007), "Ghid legislativ pentru implementarea masurilor din Planul National de Masuri Anticoruptie'' - ''Dezvoltarea si Consolidarea Centrului National pentru Integritate'' - Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational ''Dezvoltarea Capacitatii Administrative''.

 

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Apare un nou stadion de 5 stele în România! Guvernul aprobă azi toate actele
NEWS ALERT Apare un nou stadion de 5 stele în România! Guvernul aprobă azi toate actele
Citește și...
Prima reactie a procurorului general Tiberiu Nitu, dupa ce ar fi folosit coloana oficiala de peste 750 de ori
Prima reactie a procurorului general Tiberiu Nitu, dupa ce ar fi folosit coloana oficiala de peste 750 de ori

Procurorul general Tiberiu Nitu sustine ca a beneficiat doar de masurile de protectie prevazute de lege si ca este de datoria lui sa se asigure ca in aceasta perioada activitatea Ministerului Public se va desfasura in conditii normale.

Procurorul general al Romaniei, chemat la Ministerul Justitiei. Motivul pentru care ar putea fi revocat din functie
Procurorul general al Romaniei, chemat la Ministerul Justitiei. Motivul pentru care ar putea fi revocat din functie

Procurorul general Tiberiu Nitu a parasit miercuri, in jurul orei 17,00, sediul Ministerului Justitiei, unde a fost convocat de ministrul Raluca Pruna in legatura cu implicarea sa in scandalul legat de folosirea coloanei oficiale.

Recomandări
Politico: Klaus Iohannis, pe lista scurtă pentru șefia Comisiei Europene. Ce șanse are să o înlocuiască pe von der Leyen
Politico: Klaus Iohannis, pe lista scurtă pentru șefia Comisiei Europene. Ce șanse are să o înlocuiască pe von der Leyen

Politico a enumerat o serie de posibili succesori ai Ursulei von der Leyen, șefa Comisiei Europene. Printre ei se numără și președintele României, Klaus Iohannis.  

Parlamentul European a alocat 4,8 miliarde de euro pentru sprijinul Ucrainei
Parlamentul European a alocat 4,8 miliarde de euro pentru sprijinul Ucrainei

Parlamentul European a decis alocarea a 4,8 de miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei, la inițiativa deputatului Siegfried Mureşan (PPE/PNL). Raportul său, care conține și această prevedere, a fost votat joi cu largă majoritate.

Banca Transilvania, OTP Bank și Exim Banca Românească, procese câștigate cu ANPC. Nu plătesc amenzi și nu oferă rate egale
Banca Transilvania, OTP Bank și Exim Banca Românească, procese câștigate cu ANPC. Nu plătesc amenzi și nu oferă rate egale

Alte trei bănci au câștigat procesele cu Autoritatea Națională a Consumatorilor, care le obligase să emită scandețare cu rate egale la credite pentru toși clienții. La acest moment sunt cinci instituții bancare care au avut căștig de cauză.