În ianuarie 2025, autorii jafului, echipaţi cu bombe pirotehnice, au pătruns în Muzeul regional Drents din Assen, şi au spart vitrinele pentru a sustrage Coiful de aur de la Coţofeneşti, ce datează din secolul al V-lea î.Hr., precum şi trei brăţări din aur.
Jaful a stârnit indignare în România - care împrumutase obiectele muzeului olandez - şi a dat naştere unei ample operaţiuni de căutare a Poliţiei olandeze pentru recuperarea comorilor dispărute.
Marţi, procurorii au cerut pedepse de trei ani şi opt luni de închisoare pentru Jan B. (21 de ani) şi Douglas Chesley W (37 de ani), în urma unui acord cu cei doi suspecţi, care viza restituirea coifului şi a două dintre brăţări.
Împotriva inculpatului Bernhard Z. (35 de ani), care a negat orice implicare în acel jaf şi care a refuzat orice acord cu autorităţile din Ţările de Jos, Parchetul olandez a cerut o pedeapsă de cinci ani şi şase luni de închisoare.
Magistraţii consideră că cei doi suspecţi care au încheiat acordul nu sunt în măsură să restituie cea de-a treia brăţară.
"Acest lucru nu înseamnă, totuşi, că operaţiunile de căutare s-au încheiat. Ele continuă", au precizat ei într-un comunicat.
Acordul semnat cu cei doi suspecţi a fost "lung, intensiv şi complex", a precizat Parchetul olandez.
Magistraţii au prezentat dovezi detaliate, în special imagini video ale camerelor de supraveghere şi urme de ADN pe fragmente de sticlă şi chiar pe fragmente de aur.
Autorităţile olandeze consideră că cei trei acuzaţi sunt singurele persoane care se fac vinovate de comiterea furtului.
Procesul, care a început marţi, ar trebui să dureze mai multe zile.
Deşi suspecţii au fost arestaţi după câteva zile de la comiterea jafului, locul în care se afla prada a rămas mult timp necunoscut. Până când autorităţile olandeze au anunţat, la începutul lunii aprilie, că au recuperat coiful şi două dintre cele trei brăţări, prezentându-le pentru public în cadrul unei conferinţe de presă în Muzeul Drents.
Cu excepţia unei uşoare urme de lovitură pe suprafaţa coifului, obiectele, predate autorităţilor din România, se aflau într-o stare excelentă.
Cei trei bărbaţi sunt urmăriţi penal pentru furt şi deteriorarea muzeului.
Aceste comori arheologice erau împrumutate de la Muzeul Naţional de Istorie a României, al cărui director a fost concediat la scurt timp după furt.
Guvernul olandez a plătit României despăgubiri de 5,7 milioane de euro.
Mai multe galerii de artă şi muzee olandeze au fost ţinta unor hoţi, inclusiv în noiembrie anul trecut, când au fost furate opere semnate de Andy Warhol, precum şi în 2020, când a fost furat un tablou pictat de Van Gogh.
Aceste spargeri au dus la apeluri privind întărirea măsurilor de securitate din muzee pentru o mai bună protejare a operelor de artă de mare valoare.
.webp)
