Procesele anului 2021. De la COVID la cel mai sângeros atac terorist, până la dosarul eclerului
Procesele anului 2021 au început ori s-au judecat peste tot în lume, iar România nu avea cum să fie omisă de la acest clasament. La noi au debutat dosare de corupție, sau chiar procese civile de imagine, pornite de la o banală rețetă de prăjituri.
Dosarele cu răsunet și-au făcut loc timid, în primele luni ale anului. Prima din clasament, o vedetă de talie internațională.
Februarie 2021. Mariah Carey a fost acţionată în judecată de sora ei, Alison A. Carey, din cauza relatărilor făcute de cântăreaţă în cartea sa de memorii „The Meaning of Mariah Carey”, apărută în toamna lui 2021, informează Variety.
Procesul a fost deschis, la New York, iar Alison Carey acuză descrierile relaţiei tot mai înstrăinate dintre artistă şi sora mai mare cu opt ani.
Reclamanta cere cel puţin 1,25 de milioane de dolari pentru „provocarea unui imens disconfort emoţional cauzat de umilinţa publică lipsită de suflet, răutăcioasă, răzbunătoare, josnică şi complet inutilă a surorii mai mari deja afectate a pârâtei”.
Marian Vanghelie are de dat înapoi peste 15 milioane de euro
Mai 2021. Înapoi în România. Fostul primar din Sectorul 5, Marian Vanghelie, a fost condamnat, pe 13 mai la 11 ani și 8 luni de închisoare cu executare pentru corupție. Decizia magistraților Tribunalului București nu este definitivă.
Pe latură civilă, fostul primar al Sectorului 5 a fost obligat de instanță să plătească daune materiale de 15.044.700 de euro către Primăria de sector, constituită parte civilă în proces.
Potrivit DNA, în perioada 2006 – 2014, Marian Vanghelie în calitate de primar al Sectorului 5, “ajutat de inculpatul Niculae Mircea-Sorin și parțial de inculpata Ciocan Laura, a solicitat și primit de la inculpatul Dumitru Marin foloase materiale necuvenite în cuantum de aproximativ 30.403.000 de euro (reprezentând un „comision” de 20% din încasări).
Aceste foloase au fost pretinse și primite de inculpatul Vanghelie Marian-Daniel pentru a-și exercita atribuțiile de serviciu atât în vederea atribuirii de către Primăria Sectorului 5 și serviciile publice de interes local din subordinea Consiliului local al Sectorului 5, cu nerespectarea prevederilor legale, de contracte de achiziții publice firmelor controlate de omul de afaceri, cât și pentru a dispune efectuarea plății lucrărilor aferente acestor contracte (valoarea totală a acestor contracte este de aproximativ 738.019.000 de lei)”.
În acest caz, prejudiciul se ridică la peste 60 de milioane de euro.
Au mai fost condamnați Mircea-Sorin Niculae - 8 ani de închisoare;
Sorin-Ștefan Ciocan - 3 ani închisoare cu suspendare, iar Laura Ștefan a fost achitată.
Deputat condamnat pentru că și-a bătut rivalul în trafic
Iunie 2021. Deputatul Mihai Ioan Lasca, ales pe listele Alianţei pentru Unirea Românilor, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare.
Deputatul, care acum nu mai face parte din AUR, susține că problema de natură penală este una ”personală”, care nu ar avea legătură cu activitatea de parlamentar.
El a fost condamnat după ce l-a bătut pe partenerul fostei sale iubite, pe care parlamentarul l-a agresat în vara anului 2019, după ce l-a blocat în trafic.
Judecătoria Oradea a decis, în noiembrie 2020, ca Lasca să primească doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de patru ani, dar şi să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Oradea sau Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bihor, pe o perioadă de 120 de zile.
Procesul Nirvana, pentru o presupusă pornografie infantilă de acum 30 de ani
August 2021. Procesul Nirvana. Bărbatul al cărui portret ca bebeluş a fost folosit pentru coperta albumului „Nevermind”, apărut în urmă cu 30 de ani, a dat în judecată trupa Nirvana, și alte persoane, pentru pornografie infantilă.
Spencer Elden a deschis procesul marţi şi susţine că imaginea sa nud de când avea mai puţin de 1 an reprezintă pornografie infantilă.
Pe una dintre cele mai cunoscute coperte de album din toate timpurile, Elden apare fotografiat într-o piscină urmărind, aparent, cu privirea, o bancnotă de 1 dolar.
Imaginea a fost, la nivel global, privită ca o declaraţie faţă de capitalism. Conform legii, fotografiile nud nesexualizate ale copiilor nu sunt, în general, considerate pornografie infantilă.
Avocatul lui Elden, Robert Y. Lewis, a făcut o interpretare neobişnuită. El a spus că includerea bancnotei în poză face copilul să pară „ca un lucrător sexual”.
„Pârâţii au promovat comercial intenţionat pornografia infantilă a lui Spencer şi au profitat de caracterul şocant al imaginii lui pentru a se promova pe ei şi muzica lor pe seama lui”, se arată în procesul deschis în California.
Reclamantul, de-o vârstă cu albumul trupei, cere cel puţin 150.000 de dolari din partea fiecărui pârât, membrii supravieţuitori ai trupei - Dave Grohl şi Krist Novoselic, dar şi din partea lui Courtney Love, văduva lui Kurt Cobain şi executorul averii liderului grupului, a lui Guy Oseary şi Heather Parry, manageri ai averii lui Cobain, fotografului Kirk Weddle, regizorului artistic Robert Fisher şi mai multor case de discuri, inclusiv unele care nu mai există, ce au lansat sau distribuit albumului în ultimele trei decenii. Între companii se numără desfiinţatele DGC şi Geffen, dar şi Warner Records, MCA Music şi Unievrsal Music Group.
Iulian Bulai și Iisus „cu o mamă surogat”
Tot în august, deputatul Iulian Bulai a scăpat, în primă instanță de amenda de 5.000 de lei primită de la CNCD după ce a afirmat că Iisus are „o mamă surogat şi un tată care acceptă paternitatea fără să fi contribuit la ea”.
Decizia Curții de Apel Bacău a fost însă atacată cu recurs de către reprezentanții Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, urmând ca dosarul să fie judecat la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Deputatul USR PLUS Iulian Bulai a fost amendat cu 5.000 de lei pentru o postare pe Facebook din 2019 în care afirma că Iisus provine „dintr-o familie foarte ciudată”.
Septembrie 2021. Primul proces COVID, în Austria
Primul proces civil din cauza coronavirusului a început pe 18 septembrie la Viena. Guvernul Austriei este dat în judecată pentru modul în care a gestionat focarul de COVID-19 în staţiunea montană Ischgl.
Văduva și fiul unui bărbat care a contractat virusul în timpul unei vacanțe la schi în martie 2020 și a murit la scurt timp au chemat în judecată guvernul austriac, solicitând despăgubiri de peste 100.000 de euro.
Staţiunea Ischgl, autointitulată Ibiza Alpilor a fost anul trecut, în martie, unul din cele mai mari focare de COVID din Europa. Zeci de mii de oameni aflaţi în vacanţă, majoritatea din Germania şi din ţările nordice, au contractat virusul şi l-au dus acasă.
Dintre miile de persoane afectate, în jur de 5% au suferit pe termen lung, manifestând dureri de cap, tulburări de somn şi dificultăţi de respiraţie. În total, 32 de oameni au murit, potrivit asociaţiei care strânge plângerile.
Reclamanții se plâng că autoritățile din Tirol au adoptat prea târziu măsurile necesare. Carantina trebuia impusă mai devreme în Ischgl și ar fi trebuit să se emită un avertisment de călătorie. Comunicarea necorespunzătoare a provocat o “plecare haotică” și, implicit, răspândirea virusului.
Autoritățile judiciare se așteaptă ca procesul să devină unul colectiv.
Dosarul masacrului de la Bataclan
În septembrie a început și procesul celui mai sângeros atac terorist din istoria Franței. 1.800 de persoane s-au constituit parte civilă. Pe 13 noiembrie 2015, terorişti din gruparea ″Stat Islamic″, înarmaţi cu puşti de asalt şi veste cu explozibil, au atacat sute de oameni.
Procesul este unul istoric, atât prin încărcătura emoțională, cât și prin amploare.
Rechizitoriul are aproape 550 de dosare, iar 1.800 de persoane s-au constituit parte civilă: supraviețuitori și rude ale celor 130 de victime.
La deschiderea procesului au venit mulţi dintre supravieţuitorii sângerosului atac. Poveştile lor sunt terifiante.
Thierry, supraviețuitor: ”Am avut noroc, am scăpat fără răni, doar urme psihologice, dar am văzut lucruri oribile”.
Pe 13 noiembrie 2015, nouă terorişti, împărţiţi în trei echipe, au atacat în decurs de câteva zeci de minute stadionul naţional de fotbal din Paris, sala de concerte Bataclan şi patru restaurante şi cafenele.
Thierry: ”Indivizii au venit cu Kalasnikov-uri, chiar dacă erau amatori, au ucis 130 de oameni. Cine erau victimele? Oameni tineri. Ce au făcut greşit? Nimic. Şi ne-au secerat. Nu, nu se poate să ne vedem mai departe de viaţă. Trebuie să se facă dreptate”.
Dintre cele 130 de persoane ucise de atacatori, 90 şi-au pierdut viaţa în sala de concerte Bataclan. Iar dintre cele 416 persoane rănite, 100 au ajuns în stare critică la spital. Au murit şi șapte terorişti în acea zi. Un altul a fost împușcat după câteva zile.
În septembrie, fostul președinte al Franței Nicolas Sarkozy a fost găsit vinovat, joi, pentru acțiunea de finanțare ilegală a campaniei sale electorale din 2021.
Procurorii au cerut un an de închisoare, din care jumătate cu suspendare. Este totuşi puţin probabil ca Nicolas Sarkozy să ajungă la închisoare în viitorul apropiat, pentru că se va judeca recursul.
Octombrie 2021. Angajat vs. Tesla, companie confruntată cu acuzații de rasism
Un fost angajat al Tesla, compania deținută de Elon Musk, a câștigat un proces de 137 de milioane de dolari în fața gigantului auto.
Owen Diaz, fostul angajat Tesla, a dat în judecată compania de automobile electrice formulând acuzații de rasism.
Diaz a fost angajat ca operator de ascensor cu contract la fabrica Tesla din Fremont, California. El a lucrat acolo din iunie 2015 până în iulie 2016. Diaz a susținut că colegii de muncă i-au adresat „cuvântul cu ‘n’ și i s-a spus să „se întoarcă în Africa”.
Diaz a declarat că s-a plâns conducerii Tesla despre tratamentul la care a fost supus, dar șefii săi nu au reușit să oprească abuzurile. El a părăsit compania în urmă cu patru ani, depunând un proces în octombrie 2017, în care a susținut că „imaginea progresistă a Tesla a fost o fațadă care a acoperit tratamentul regresiv și degradant aplicat angajaților afro-americani”.
„Tesla a decis să nu meargă până la capăt, a decis să sisteze investigațiile. Tesla, ca și companie, trebuie să se trezească în acest sens. Știi că nu poți continua să îi tratezi pe angajați în felul acesta”, a declarat Diaz, potrivit ABC News.
„Deși credem cu tărie că aceste fapte nu justifică verdictul la care a ajuns juriul din San Francisco, recunoaștem că, în 2015 și 2016, nu am fost perfecți. Încă nu suntem perfecți. Dar am parcurs un drum lung față de acum 5 ani”, a Valerie Capers Workman, vicepreședintele de personal al Tesla într-un email făcut public.
„Eclerul la tavă”
În octombrie a început și procesul „eclerul la tavă”. “Eclerul la tavă” este disputat în justiție de Jamila și Laura Laurențiu, ambele urmărite pentru rețetele pe care le promovează pe Internet.
Jamila îi cere Laurei daune de peste 5.000 de euro. Reclamanta se plânge că ar fi suferit pagube după ce Youtube a restricționat accesul publicului la clipul în care oferă rețeta celebrei prăjituri franțuzești pe care și pârâta o publicase.
Miza este eclerul la tavă: prăjitura delicioasă prezentată de Laura Laurențiu, apoi, la trei ani distanță, în 2019, de Jamila. Atunci a început conflictul, iar Laura a reclamat-o pe Jamila la Youtube, care i-a restricționat clipul pentru 17 zile.
Laura Laurențiu: “Nu este o lege, dar bune practici în citarea sursei atunci când ne inspirăm de la cineva. Dacă ar fi citat, ar fi spus am văzut eclerul la tavă la Laura sau în altă parte, eu nu m-aș fi legat de ea în niciun fel. Noi în blogosfera mizăm pe cuvinte cheie. Acest cuvânt a fost creat de mine. A avut succes. Am considerat că ea profită de brendul creat de mine”.
Câteva săptămâni mai târziu, Jamila a deschis un proces de proprietate intelectuală, cerând ca Laura Laurențiu să fie obligată la plata unor daune morale și materiale de peste 5.000 de euro. Ea s-a plâns că deși are o marca înregistrată la OSIM, a fost împiedicată să o valorifice. Ba chiar că ar fi pierdut bani pentru că filmul a fost restricționat.
“Reclamanta (Gianina Staicu, alis Jamila n.red.) a solicitat constatarea încălcării dreptului la demnitate, reputație și onoare, săvârșită de pârâtă și dispunerea reparării prejudiciului cauzat”, conform Tribunalului București.
Noiembrie 2021. Liviu Dragnea a pierdut la CEDO
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins pe 4 noiembrie plângerea făcută de Liviu Dragnea, prin care fostul președinte PSD susținea că i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil în Dosarul Referendumul.
Plângerea a fost făcută după ce motivarea deciziei din 2016, care a fost publicată în februarie 2017, nu a fost semnată de două dintre judecătoare, respectiv fostul președinte al ICCJ Livia Stanciu și Luminița Zglimbea, ambele pensionate înainte de redactarea motivării.
“Prin urmare, în hotărârea sa din 24 aprilie 2017, Înalta Curte nu a stabilit ‘acuzația penală’ împotriva reclamantului, ci a hotărât pur și simplu că motivul invocat de domnul Dragnea în susținerea obiecției sale nu a împiedicat executarea hotărârea definitivă din 22 aprilie 2016 de condamnare a acestuia, în sensul Codului de procedură penală. Prin urmare, plângerea reclamantului era incompatibilă ratione materiae cu articolul 6 din Convenție și a fost respinsă”, se arată în decizia CEDO.
“Decizia venită astăzi de la CEDO, din păcate, îmi confirmă și ne confirmă că instituțiile din justiție sunt un instrument politic cumplit care calcă în picioare ORICE. Libertatea, demnitatea, dreptatea. Nu aveam nicio așteptare, recunosc, pentru că am renunțat de mult la naivitatea de a mai crede în instituțiile europene politizate până la ultima fibră și până la ultimul funcționar. Înțelegem cu toții astăzi că străinii nu aveau cum să întoarcă o decizie instrumentată și decisă de mult, pe alte meleaguri. Mă așteptam la așa ceva, încă de când Iulia Motoc (judecătorul român de la CEDO) s-a lăudat că – indiferent de argumentele mele! – acțiunea mea va fi respinsă, iar ea se va ocupa personal de asta”, a reacționat Liviu Dragnea pe Facebook.
Tot în noiembrie a început și judecarea recursului formulat de Traian Băsescu la decizia prin care a fost declarat colaborator al fostei Securități.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a amânat pentru 25 februarie 2022, judecarea recursului formulat de Traian Băsescu în dosarul în care a fost declarat colaborator al Securităţii.
Dosarul a fost înregistrat la ICCJ în iunie 2020, însă această instanţă a stabilit ca procesul să înceapă în luna noiembrie 2021, cu o întârziere de 1 an şi 5 luni.
Pe 20 septembrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti - instanţa de fond - a admis acţiunea CNSAS şi a decis că fostul preşedinte Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea comunistă.
Potrivit CNSAS, fostul preşedinte Traian Băsescu a dat note informative ce ar fi dus la menţinerea în ţară a unui coleg de la Marină.
Din documentele depuse în instanţă de CNSAS rezultă că Băsescu ar fi avut un ofiţer de legătură desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel, şi că ar fi dat două note informative olografe.
Conform CNSAS, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băsescu a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenţia de a pleca în străinătate şi relaţii cu cetăţeni străini, existente în notele informative date în 05.05.1975.
În timpul procesului de la Curtea de Apel Bucureşti, Traian Băsescu a negat că ar fi fost colaborator al fostei Securităţi.
