În alte părţi, proiectele încă nu au ajuns la vot sau sunt în faza dezbaterii publice. Unii primari, în schimb, se gândesc să mute sălile la marginea orașelor.
În Slatina, proiectul prin care sălile de jocuri de noroc ar trebui să dispară din oraş a fost aprobat. Decizia a provocat discuţii aprinse.
Cele aproximativ o sută de săli de jocuri de noroc care funcționează acolo urmează să se închidă în aproximativ un an, pentru că nu vor mai primi alte autorizații. Patronii se gândesc să mute afacerile.
Ciprian Smărăndoiu, patron sală de jocuri: „Aparatele pe care le vedeți aici sunt unele cumpărate, unele luate în chirie. Vom încerca să mutăm pe alte orașe."
Proiecte similare în alte localități
Un astfel de proiect a fost discutat și aprobat și într-o localitate din județul Bacău.
Între timp, la Vulcan, în Valea Jiului, propunerea care ar duce la închiderea sălilor de jocuri de noroc este în dezbatere publică.
Cristian Merişanu, primarul oraşului Vulcan: „În municipiul Vulcan vom închide aceste jocuri de noroc.”
La Arad, aproape 80 la sută dintre cetăţenii care au participat la un sondaj al autorității locale au votat pentru închiderea acestor spații.
Călin Bibarţ, primarul Aradului: „Aceste societăți au o autorizare pe care o au de la Oficiul Național al Jocurilor de Noroc și, pe măsură ce vor expira aceste autorizări, sunt obligați să vină la noi să ceară reautorizare și atunci vor fi obligați să închidă."
Situația din Buzău
În Buzău, există peste 300 de săli de jocuri de noroc la 100 de mii de locuitori. O decizie ar urma să fie luată și aici în curând.
Ionuţ Apostu, viceprimarul Buzăului: „Un astfel de aparat tip slot machine produce cam 100.000 de euro pe an, ceea ce înseamnă că peste 70 de milioane de euro din banii buzoienilor ajung în acest sistem al jocurilor de noroc."
În schimb, autoritățile din Timișoara se gândesc să mute aceste săli în zona industrială de la marginea orașului.
Situația la nivel național
Conform datelor prezentate pe site-ul fărăpăcănele.ro, în peste 40 de localități, proiectul care prevede ca astfel de locuri să nu mai primească autorizație de funcționare a fost propus în Consiliul Local.
În alte aproape 200, măsura fie este în dezbatere publică, fie nu a fost luată în calcul. Datele sunt în dinamică.
Potrivit Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, în România sunt înregistrate peste 5.300 de puncte de lucru pentru astfel de activităţi, cele mai multe dintre ele în Capitală.
