Procedura trebuia finalizată de luna trecută, în toată țara, însă foarte puține primării s-au apucat de treabă, după cum recunoaște Ministerul Dezvoltării, coordonatorul programului. Totul, în condițiile în care cercetătorii avertizează, că în cazul unui cutremur major, doar în Capitală, mii de clădiri ar fi avariate grav, iar unele s-ar prăbuși cu totul.
I-am însoțit pe teren pe Florin Pîrvu și Ionică George, doi dintre cei șase inspectori desemnați să evalueze vizual clădirile din centrul Capitalei. Se uită din stradă la pereții exteriori și își notează toate observațiile într-o aplicație, pe telefon. Acolo unde proprietarii îi primesc, analizează inclusiv casa scării și spațiile comune.
Ionică George, inginer structurist: „Noi acum, în etapa asta de inventariere, evaluăm clădirea, lipim acele afișe pentru informarea cetățenilor și pozăm clădirea. E o parte din raportul acesta fotografic. În funcție de datele acestea, clădirea va primi un punctaj prin evaluarea vizuală rapidă și va fi ierarhizată apoi de autoritate.”
Evaluarea vizuală rapidă este primul pas al programului național prin care autoritățile încearcă să afle, pentru prima dată, care sunt clădirile ce ar putea fi vulnerabile la cutremur. Procedura nu înlocuiește expertiza tehnică, ci adună informații despre starea clădirilor, astfel încât autoritățile să știe care trebuie investigate cu prioritate.
Potrivit Primăriei Capitalei, până la finalul lunii noiembrie, în această etapă, vor fi evaluate peste 6.000 de imobile, cele din centru, dar și clădirile istorice din oraș. De restul se vor ocupa primăriile de sector.
Cât de utilă este, însă, o astfel de evaluare făcută doar din observații vizuale, l-am întrebat pe Dragoș Dănilă, cercetător la Institutul Național pentru Fizica Pământului, implicat în mai multe proiecte privind riscul seismic din România.
Dr. Dragoș Toma Dănilă, cercetător științific la Institutul Național pentru Fizica Pământului: „Este cumva superficial, dar are totuși rolul să umple goluri foarte mari pe care le avem în a înțelege cât de mare este problema aceasta a riscului seismic. Ar trebui să ajute la această imagine și mobilizare pe care o tot așteptăm, dar vine cam greu. Deci este importantă, ar trebui să meargă mai repede.”
Chiar Ministerul Dezvoltării, cel care coordonează proiectul, recunoaște că foarte puține primării s-au apucat de treabă, deși termenul de finalizare prevăzut de lege a expirat deja, la începutul lunii iunie. Am solicitat date privind stadiul programului la nivel național, dar și motivele întârzierilor, însă până la difuzarea acestui material, reprezentanții ministerului nu au răspuns.
În București, reprezentanții Primăriei Generale spun că programul a început mai târziu, din cauza licitațiilor pentru desemnarea specialiștilor, care au durat mai mult decât estimau.
