Prețul gazului natural a explodat, după ce Rusia a întrerupt livrările către Polonia și Bulgaria

Cum ambele țări au refuzat să plătească în ruble, așa cum prevede un decret semnat recent de Vladimir Putin, Gazprom a denunțat unilateral contractele. Asta a dus la o creştere cu 20% a preţului gazului natural. Polonia susţine că are suficiente rezerve, în timp ce oficialii bulgari au anunţat că Moscova foloseşte gazul drept armă politică. Bulgaria mai are rezerve de gaze doar pentru o lună, potrivit premierului ţării. Pe de altă parte, Austria a anunţat deja, prin Cancelarul Nehammer, că a acceptat condiţiile de plată impuse de Rusia.

Polonia a fost prima țară care a primit vestea că ar putea rămâne fără gaze rusești, din cauză că nu intenționează să plătească în ruble, așa cum a cerut Moscova. Oficialii de la Varșovia spun, însă, că sunt pregătiți să înlocuiască din alte surse gazul primit până acum de la ruși.

Mateusz Morawiecki, premierul Poloniei: „Am primit amenințări de la Federația Rusă, de la Gazprom. Au legătură, fără doar și poate, cu metoda de plată. Polonia respectă înțelegerea (în euro) și, probabil, Rusia va încerca să ne pedepsească în acest fel.”

Anna Moskwa, ministrul pentru climă și mediu al Poloniei: „Acțiunile noastre consistente și politica de investiții în infrastructură ne oferă posibilitatea de a diversifica (achizițiile de gaz) și ne permit să ne simțim în siguranță.”

Citește și

Rusia oprește livrările de gaz către Polonia

Arma care-i sperie pe ruși ar putea ajunge în Ucraina. Moscova amenință că va extinde „zona-tampon”

Și vecinii bulgari au fost anunțați că Gazprom nu va mai livra gaze. Ministrul Energiei de la Sofia a precizat că au fost luate deja măsuri şi, deocamdată, n-ar fi necesară impunerea unor restricții. Un ajutor important vine din partea Statelor Unite.

Jen Psaki, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe: „Încă dinainte de invazie, am lucrat la creșterea rezervelor aprovizionării cu gaze naturale către țările europene care s-au bazat pe Rusia pentru alimentarea cu gaze naturale.”

Pe de altă parte, ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a anunțat ieri că Germania a renunțat la dependența de petrolul rusesc suficient cât să permită introducerea unui embargo complet, cât mai repede. Asta ar deschide calea unui blocaj care să funcționeze la nivelul întregului continent.

La Kremlin, Vladimir Putin l-a primit marți pe secretarul general al ONU. Cei doi au stat la aceeaşi masă, de 6 metri lungime, care i-a ţinut la distanţă pe Emmanuel Macron și pe cancelarul german. Liderul de la Kremlin i-a adus şefului ONU aceleași argumente care sfidează evidența și i-a spus că negocierile cu Ucraina au luat altă turnură după evenimentele din Bucha.

Vladimir Putin: „Ne-am confruntat cu o provocare în oraşul Bucha, care nu are nimic de-a face cu armata rusă. Știm cine a făcut-o, cine a pregătit această provocare, prin ce mijloace, cine sunt persoanele care au lucrat la ea. Drept urmare, poziția negociatorilor noștri privind Ucraina s-a schimbat radical după aceste acţiuni, dar discuţiile continuă. Negocierile se desfășoară în format online. Sper că vor duce la un rezultat pozitiv.”

Liderul de la Kremlin a precizat că nu va semna un acord de garantare a securității cu Ucraina fără că disputa privind Donbasul și Crimeea să fie rezolvată.

Antonio Guterres, Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite: „Înțeleg aceste nemulțumiri, dar din perspectiva noastră, nemulțumirile trebuie rezolvate în conformitate cu diferitele instrumente pe care Carta ONU le are la dispoziție. Iar singurul lucru pe care îl credem cu tărie este că încălcarea integrității teritoriale a unei țări contravine în totalitate Constituției Cartei ONU.”

În același timp, miniștrii apărării din 40 de țări, membri NATO și aliați, s-au întâlnit ieri la baza americană Ramstein din Germania pentru a discuta despre continuarea şi coordonarea asistenței militare pentru Ucraina.

Lloyd Austin: „Nu avem timp de pierdut. Discuţiile de azi au arătat clar că următoarele săptămâni vor fi cruciale pentru Ucraina, așa că trebuie să ne mișcăm cu viteza cu care se mişcă linia frontului.”

Printre altele, Germania a promis sisteme anti-aeriene mobile Ghepard, aflate în serviciu de la începutul anilor '70, cu două tunuri amplasate pe șașiu de tanc de tip Leopard. Iar canadienii și britanicii vor livra Ucrainei transportoare blindate. În total, e vorba de echipamente militare în valoare de 5 miliarde de dolari.

Articol recomandat de sport.ro

NEWS ALERT E gata! Știm prima echipă promovată matematic în Superliga României