Președintele Bulgariei a refuzat să promulge legea care ar permite preluarea controlului asupra rafinăriei Lukoil
Preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, a refuzat miercuri să promulge un amendament legislativ care împuternicea guvernul să numească un administrator însărcinat cu gestionarea şi vânzarea activelor rafinăriei Lukoil.
Parlamentul de la Sofia a aprobat amendamentul vinerea trecută într-o procedură accelerată şi fără dezbatere, motivând că această măsură este necesară pentru a garanta funcţionarea singurei rafinării bulgare.
De partea sa, preşedintele Radev, un general în rezervă etichetat drept pro-rus de adversarii săi, şi-a motivat vetoul cu argumentul că respectivul amendament „subminează ordinea juridică a ţării, contravine normelor europene fundamentale şi implică un risc ridicat pentru finanţele publice".
Preșdintele ar putea fi forțat să promulge legea
Amendamentul permite numirea unor administratori pentru un număr nedefinit de companii, inclusiv pentru cele care nu gestionează infrastructuri critice, fapt care în practică echivalează cu „o naţionalizare indirectă" şi deschide uşa „către arbitrariu şi abuzuri", mai motivează preşedintele.
El a menţionat de asemenea că măsurile propuse încalcă principii constituţionale precum inviolabilitatea proprietăţii private, libera iniţiativă economică şi protejarea investiţiilor naţionale şi străine.
În pofida acestui veto, o majoritate parlamentară ar putea vota din nou acelaşi amendament într-o a doua lectură, situaţie care l-ar obliga apoi pe preşedinte să-l promulge.
Bulgaria cere excepție de la sancțiunile americane pentru Lukoil
Bulgaria, urmând exemplul Germaniei şi Ungariei, a solicitat o excepţie din partea SUA privind aplicarea sancţiunilor americane impuse companiei petroliere ruse Lukoil, care deţine singura rafinărie bulgară, relatează agenţia EFE.
Potrivit ministrului bulgar al Energiei, Jecho Stankov, cererea a fost înaintată Washingtonului la sfârşitul lunii octombrie, la câteva zile după ce administraţia preşedintelui american Donald Trump a anunţat sancţiuni împotriva Lukoil şi Rosneft, două dintre principalele companii petroliere ruseşti, sancţiuni aplicabile începând din data de 21 noiembrie.
Trump speră că prin aceste sancţiuni, şi mai ales prin sancţiunile secundare cu care ameninţă companiile şi statele terţe care ar continua să facă afaceri cu cele două companii ruseşti, vor fi diminuate veniturile energetice ale Rusiei, pentru a-i fi diminuate implicit veniturile pentru finanţarea armatei şi a accepta prin urmare încetarea războiului din Ucraina în termenii doriţi de aceasta şi de susţinătorii săi occidentali
Măsura luată de România
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat marți seară că țara noastră va respecta ferm termenul de 21 noiembrie stabilit de SUA pentru aplicarea sancțiunilor împotriva gigantului petrolier rus Lukoil, respingând varianta unei derogări.
Bogdan Ivan a dezvăluit strategia guvernului pentru această situație: „România trebuie să preia controlul asupra companiei pentru a garanta implementarea completă a măsurilor internaţionale, pentru a proteja locurile de muncă ale celor 5.000 de angajaţi şi pentru a asigura stabilitatea şi securitatea sistemului energetic naţional”.
Soluția propusă urmărește un echilibru dificil: respectarea sancțiunilor internaționale, continuitatea activităților de rafinare și comercializare a produselor petroliere, și protejarea celor aproximativ 5.000 de locuri de muncă de la Petrotel Ploiești.
