Iohannis, întrevedere cu secretarul general al NATO: Nu există intenția unei alternative europene pentru NATO
Președintele Klaus Iohannis l-a primit, luni dimineața, la Palatul Cotroceni, pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Întrevederea vine după ce ambii au susținut discursuri în plenul Adunării Parlamentare a Alianței Nord-Atlantice.
La finalul întrevederii, cei doi susțin o conferință de presă comună, potrivit agendei președintelui, de pe site-ul Aministrației Prezidențiale.
„Îmi face plăcere să afirm că gradul de cooperare al forțelor române și celor aliate este excelent. Vom continua eforturile pentru întărirea posturii maritime a Alianței. Noi, românii, participăm la prezența în Polonia, iar polonezii la brigada multinațională. Aceasta este un exemplu concret de coeziune și care arată că Flancul Estic este unul singur. Desigur, este îmbucurător că au avut loc evoluții semnificative, dar noi credem că nu este încă suficient”, a spus președintele Iohannis.
Totodată, el a precizat că are „viziuni similare, dacă nu identice” cu cele ale secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg.
„Sunt convins că vom identifica, împreună, măsurile concrete cele mai bune, pe care le vom adopta, apoi, la Summitul NATO din 2018”, a mai spus Iohannis.
Totodată, el a subliniat că „NATO și UE nu au abordări diferite, ci comune, nu au acțiuni paralele, ci complementare. Avem interese și obiective comune: apărarea, gestionarea amenințărilor hibride. Toate acestea le putem face mai bine împreună. Toată lumea trebuie să înțeleagă că UE și NATO nu sunt două proiecte separate, ci complementare”.
La rândul său, Jens Stoltenberg a precizat că România este un aliat important al NATO.
„Am discutat despre provocările cu care ne confruntăm și cum răspunde NATO la ele”, a spus secretarul general al NATO.
„România este esențială și pentru apărarea balistică a organizației noastre, cât și în misiunile noastre din Kosovo și Afganistan (...). Aș dori să mulțumesc României și pentru contribuția la fondul NATO pentru apărare cibernetică pentru Ucraina. România este un exemplu, contribuind la Alianță”, a mai spus Stoltenberg.
Sesiune de întrebări:
Scutul de la Deveselu: „Sunt două lucruri diferite, apărarea balistică a NATO se dezvoltă așa cum a fost planificată și continuăm să dezvoltăm apărarea balistică așa cum s-a planificat. În SUA se discută despre capacități adiționale. Vom construi o facilitate similară în Polonia, care va deveni funcțională în 2019. Ne ținem de plan”, a spus secretarul general al NATO.
La rândul său, președintele Iohannis a explicat că „esența programuluie este planificată, finanțată și merge înainte. Au fost membri din diferite forțe armate, care au vrut să se discute despre apărarea suplimentară a facilității ca atare. O astfel de chestiune trebuie mai bine studiată, pentru că dacă nu sunt bine pregătite, pot ridica noi temeri. Așa ceva nu se poate studia în câteva luni. Ceea ce nu se dorește este să se facă la mare viteză ceva, înainte să se studieze. Concluzia e: programul Deveselui funcționează și se dezvoltă conform planului. Nu trebuie să intre nimeni în panică, situația la Deveselu este excelentă.”
Cu ce aduce o diferență brigada multinațională din România?
Stoltenberg: „Este o parte a răspunsului nostru față de amenințările recente. Transmite un mesaj foarte clar că un atac împotriva unui aliat, împotriva României, reprezintă un atac împotriva întregii Alianțe. Apoi, desigur, postura de descurajare și de apărare a NATO implică și prezența forțelor românești, cât și a forțelor din regiune. Avem o forță de intervenție foarte rapidă. Ne-am întărit legătura între forțele românești și cele NATO prin înființarea unor sedii mici”.
Apărarea comună europeană
Stoltenberg: „În NATO salutăm o apărare cât mai puternică europeană, ce se referă la creșterea bugetelor de apărare, mai multe investiții, mai multe exerciții, mai multe eforturi de coordonare. Apărarea este bună, dar trebuie să evităm dublarea, dublarea eforturilor NATO și UE, ca UE să își dezvolte structuri de comandă care să se suprapună peste cele ale NATO. Trebuie să ne asigurăm că vorbim despre complementaritate cu NATO, nu despre concurență cu NATO”.
Iohannis: „UE are un program destinat îmbunătățirii apărării UE. Trebuie foarte bine înțeles că UE, prin membrii săi, dorește să devină mai puternică, dar în niciun caz nu dorim să dezvoltăm ceva concurent sau paralel cu NATO. Ele se completează, se întăresc reciproc. Nu există intenția unei alternative europene pentru NATO, ci pentru o UE mai puternică în cadrul NATO”.
