Planta modificată de cercetătorii de la Fundulea. Au obținut o producție de două ori mai mare față de fermierii români
Cu o climă tot mai caldă, care favorizează dăunătorii, agricultorii sunt interesați de plantele rezistente la secetă și boli.
În stațiunile de cercetare se lucrează și zeci de ani pentru obținerea acestor soiuri, însă puține ajung să fie omologate.
În statele europene se dezbat intens acum noi tehnici genomice - din dorința de a ușura munca specialiștilor.
Plantele editate genetic ar urma să fie mai simplu de cultivat și ar putea fi mai bogate în vitamine și nutrienți.
În serele Institutului de Cercetare de la Fundulea sunt ameliorate mai multe tipuri de cereale și legume care să fie rezistente la secetă și boli. Cercetătorii muncesc ani de zile ca să ajungă la un rezultat favorabil. Pentru cel mai recent soi de grâu omologat, pe care l-au combinat cu secară, de exemplu, au lucrat 12 ani.
Soiul se numește Abund, tocmai pentru că se dezvoltă din abundență. Rezistă foarte bine în condițiile actuale de climă, iar productivitatea este peste medie. Fermierii care l-au avut în testări anul trecut au obținut peste 8 tone de boabe la hectarul neirigat și mai bine de 10 tone la hectarul irigat. Asta în condițiile în care România a recoltat, în medie, la grâu, anul trecut, cinci tone de boabe pe hectar.
Înainte de a fi omologat, soiul a trecut prin multe teste, în câmp și apoi în laborator.
Gabriela Șerban, ameliorator de cereale: „La proteină este acceptabil. Este o proteină de calitate bună de panificație."
Metoda convențională după care se obțin acum astfel de soiuri este una greoaie, spun cercetătorii. Însă tehnologia evoluează și acum europenii dezbat noi tehnici genomice care ar scurta procedura cu ani buni.
Pompiliu Mustățea, directorul Institutului Fundulea: „Noi deocamdată doar visăm că vom face. Pentru că necesită bani foarte mulți pentru dotări, aparatură și pentru specializarea cercetătorilor."
Comisia Europeană a venit cu o propunere legislativă, care dă undă verde editării genetice, însă unele state membre, printre care și România, au cerut ca regulamentul să fie mult mai clar.
Vlad Macovei, președintele Asociației Forța Fermierilor: „Se patentează produsul său procedeul? Avem în acest moment confirmarea 100% că state din afara Uniunii Europene, unde România exportă în mod tradițional, Egiptul, celelalte țări din Africa de Nord, țările respective cum se raportează la această nouă tehnologie?"
Deocamdată, astfel de soiuri obținute prin tehnici genomice sunt cultivate experimental și nu pot fi comercializate în Uniunea Europeană.
Etichete: agricultura,
